INDEX COMPANII | Inscriere/Adaugare |
CONSILIUL JUDETEAN ARAD |
Adresa: Str. Corneliu Coposu nr. 22, Arad, Judet Arad |
Telefon: 0357/731.100 , 0357/731.111 |
Fax: 0357/731.280 |
E-mail: consiliul@cjarad.ro |
Web site: www.cjarad.ro |
Domenii: Institutii publice |
Descriere activitate |
Prezentare companie/institutie
ARAD: Infrastructura de transport si sanitara - prioritati in dezvoltare
Iustin-Marinel Cionca-Arghir (56 de ani)
Functia/Institutia: presedinte, Consiliul Judetean Arad;
Experienta profesionala: peste 20 de ani in domeniul administratiei publice.
Judetul Arad cunoaste o dezvoltare exponentiala, in aceasta perioada activitatea administratiei judetene orientandu-se catre doua directii prioritare, fara a neglija, insa, celelalte domenii: infrastructura de transport si sistemul sanitar. Potrivit datelor transmise de reprezentantii Consiliului Judetean (CJ) Arad, din cei peste 1.100 km de drum s-au modernizat sau reabilitat peste 700 km, atat drumuri finalizate, cat si proiecte aflate in lucru. In domeniul sanitar, actuala administratie a realizat trei proiecte noi: doua corpuri spitalicesti, care functioneaza ca sectii - TBC si Oncologie -, precum si un spital de psihiatrie, la Capalnas.
Ca obiective strategice, CJ Arad are in executie Centura de Est a municipiului, iar in faza de documentatie se afla drumul expres Arad-Oradea si un al doilea inel de centura, in nordul municipiului. In celalalt domeniu prioritar, al sanatatii, se lucreaza la proiectul tehnic pentru constructia unui complex pediatric, investitie in valoare de 115 milioane de euro. De asemenea, CJ Arad a modernizat si dotat cu aparatura, etapizat, mai multe sectii spitalicesti. - Care sunt cele mai importante proiecte de investitii, strategice, pe care le aveti in pregatire si constructie, in judetul Arad?
- Ca obiective strategice, avem in executie Centura de Est a municipiului, un drum de 11 km, care include un pod peste Mures si un pasaj peste calea ferata. Prin acest proiect se va realiza un inel complet de centura in jurul municipiului Arad. Am demarat recent documentatia pentru a incepe un al doilea inel de centura, care va face legatura intre DN7 (Vladimirescu) si DN 79 (Zimandcuz), iar de acolo, cu drumul expres Arad-Oradea. Cel mai important proiect pe infrastructura rutiera este, insa, tocmai Dx Arad-Oradea, unde urmeaza sa scoatem la licitatie proiectarea si executia si speram sa nu intampinam dificultati legate de contestatii si sa demaram lucrarile in vara acestui an. De asemenea, avem in lucru doua tronsoane de drum realizate cu finantare prin Programul National de Investitii "Anghel Saligny", respectiv Lipova - Sistarova - limita judetului Timisoara, Masca - Maderat - Araneag si Dieci - Dezna, acesta din urma fiind finalizat. Urmeaza sa finalizam drumul Buteni - Tarnova - Pancota (realizat prin POR 2014-2020), precum si tronsonul de drum Socodor - Nadab (finantat prin programul Interreg 2014-2020).
In celalalt domeniu prioritar, al sanatatii, suntem la faza de PT cu construirea unui complex pediatric, proiect in valoare de 115 milioane de euro. Construim un nou sediu pentru Medicina Legala si avem documentatia pregatita pentru modernizarea sectiei de Cardiologie. In plus, anul acesta incep lucrarile pentru renovarea energetica moderata a cladirii Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad, a cladirii Bibliotecii Judetene A.D. Xenopol si a Complexului Muzeal Arad. - Ce proiecte aveti in plan sa implementati in perioada urmatoare de finantare?
- Asteptam deschiderea liniilor de finantare pentru fiecare dintre domeniile in care putem accesa fonduri europene. De asemenea, asteptam consolidarea bugetului privind fondurile transfrontaliere (tot bani europeni) pentru a ne pune la masa negocierilor cu reprezentantii celor opt judete transfrontaliere (4 din Romania si 4 din Ungaria) si a vedea prioritatile fiecarei administratii. Nu doresc sa creez asteptari, de aceea pot spune doar ca proiectul strategic al CJ Arad este cel legat de infrastructura rutiera din nordul judetului, drumuri cu o lungime totala de 67,5 km. In proiectul "Reconstruim in Nordul Aradului", CJ Arad modernizeaza drumurile Misca - Apateu - Berechiu, Seleus - Sicula - Cermei - Berechiu - limita judet Bihor, respectiv Sepreus - Cermei - Beliu. Documentatia tehnica este in analiza la Agentia de Dezvoltare Regionala si se pregateste procedura de licitatie.
Prin Programul Operational de Sanatate am solicitat ministerului de resort includerea construirii unui nou Spital de Boli Infectioase Adulti in municipiul Arad si a unei sectii de Radioterapie la Spitalul de Oncologie. Sectia Ingrijiri Paliative de la Ghioroc, avariata la cutremur, este, de asemenea, o preocupare pentru perioada urmatoare. Nu in ultimul rand, ne dorim sa modernizam blocul operator de la Spitalul Judetean, printr-un proiect transfrontalier Romania-Ungaria. Consiliul Judetean beneficiaza, de asemenea, de fonduri prin PNRR, alocandu-se, in bugetul pe anul 2024, aproximativ 275 milioane de lei pentru pentru 6 proiecte mari: constructia de sectii de obstetrica si ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrica si pediatrie, la Arad - unitati noi (207,94 milioane de lei); renovarea energetica moderata a cladirii Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad (8 milioane de lei); renovarea energetica moderata a cladirii Bibliotecii Judetene A.D. Xenopol si a Complexului Muzeal Arad (11,76 milioane de lei); achizitia de microbuze electrice pentru elevii din judetul Arad (35,9 milioane de lei); dotarea cu mobilier, materiale didactice si echipamente digitale a unitatilor de invatamant preuniversitar si a unitatilor conexe din judetul Arad (10,23 milioane de lei); imbunatatirea calitatii serviciilor in Centrul de zi pentru persoane cu dizabilitati OPAL (545.000 de lei). - Care sunt factorii care afecteaza demararea/derularea lucrarilor de constructii?
- In continuare sustin ca ar trebui imbunatatita legislatia privind obtinerea acordurilor si avizelor, desfasurarea licitatiilor si procedura contestatiilor. Sunt cazuri in care unele investitii sunt blocate si exista riscul pierderii finantarii din cauza tergiversarii documentatiei sau a contestatiilor, care uneori ajung in instanta.
- Care sunt cele mai des intalnite probleme pe santiere?
- Sunt variate probleme, mai mari sau mai mici, care pot aparea in timpul unei lucrari, mai ales in functie de complexitatea acesteia. Monitorizam cu atentie fiecare investitie, iar daca identificam lucrari neconforme, acestea nu intra in plata si sunt remediate de catre constructor. De asemenea, desi nu ne confruntam direct cu acest fapt, dar suportam oarecum consecintele, o problema o reprezinta forta de munca. De multe ori, o firma castiga mai multe licitatii, dar nu are resursa umana necesara pentru a putea lucra, concomitent, la toate obiectivele la care a participat la licitatie si pe care le-a castigat. Astfel, desi se afla in termen, unele lucrari sunt partial abandonate pentru a prioritiza altele.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Martie/Aprilie 2024)
Arh. Florian Virvescu: Sunt multe neclaritati in legislatia din constructii
Arh. Florian Corneliu Virvescu
Functia/Institutia: arhitect-sef, CJ Arad;
Experienta profesionala: 17 ani in domeniul privat al arhitecturii si urbanismului si 3 ani in sectorul administrativ.
Judetul Arad a inregistrat o dezvoltare continua in ultimii ani, sustinuta atat de administratia publica, cat si de investitorii privati, in prezent fiind in implementare mai multe proiecte importante de constructii, arata Florian Virvescu, arhitectul-sef al Consiliului Judetean (CJ) Arad, in cadrul unui interviu acordat revistei Agenda Constructiilor. "Dezvoltarea Polului Urban Arad, care deja este un centru economic destul de puternic, fiind al doilea ca marime din regiunea Vest, dupa municipiul Timisoara - care se afla foarte aproape (aproximativ 50 km), reprezinta cea mai importanta zona de dezvoltare a judetului. Constatam o dezvoltare a centrelor urbane mai mici, pe care noi le consideram poli locali/judeteni (Pecica, Santana, Lipova, Ineu, Chisineu Cris, Nadlac, Curtici, Pancota, Sebis), care au un rol de echilibru la nivelul judetului Arad", subliniaza arhitectul-sef. In opinia sa, una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta domeniul constructiilor este cea legata de legislatie.
Florian Virvescu este absolvent al Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Politehnica din Timisoara si are un master in "Finantarea si managementul proiectelor", obtinut la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad. Domnia sa detine functia de arhitect sef al CJ Arad de trei ani, in perioada 2001-2018 activand in sectorul privat, in domeniul arhitecturii si urbanismului. - Cum credeti ca se va dezvolta, din punct de vedere arhitectural/urbanistic, judetul Arad in urmatorii ani?
- Judetul Arad este principala poarta de acces a Romaniei dinspre si spre Europa de Vest, este un teritoriu cu specializare functionala si inteligenta, inovativ si sustenabil, bazat pe crestere economica sustinuta si pe o dezvoltare teritoriala echilibrata a infrastructurii, care asigura tuturor locuitorilor conectivitate si acces la servicii, sanatate si educatie. Se poate observa de catre oricine care tranziteaza judetul Arad, ca acesta se dezvolta continuu si dinamic, in acelasi timp. Lucrurile acestea nu se pot realiza fara a avea baze rationale, predictibile si sustenabile, iar aici rolul planificarii in activitatea de amenajarea teritoriului si urbanismului este unul foarte important. Suntem in actualizarea Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean Arad, din care au fost finalizate primele 3 etape, urmand sa fie aprobat pana la inceputul anului viitor. Intr-adevar, elaborarea unei documentatii de amenajarea teritoriului, cum este PATJ Arad - care se refera la toata suprafata judetului Arad, este o activitate foarte complexa. Viziunea si obiectivele pe care s-a bazat vechiul PATJ sunt corecte, dar, firesc, trebuie actualizate, avand in vedere evolutia judetului si a contextului general de dezvoltare. Cele mai multe din directiile de evolutie propuse in urma cu 10 ani trebuie pastrate. Unele propuneri trebuie anulate, dovedindu-se neadaptate la realitatea concreta si la capacitatea de reactie a autoritatilor locale sau altele au mai fost realizate. Din pacate, si la noi in judet, ca de altfel in toata tara, exista urbanismul derogatoriu, pentru ca legea permite.
- Considerati corecta abordarea legata de derogari?
- Se elaboreaza si se aproba documentatii de urbanism (PUZ-uri si PUD-uri) care vin si deroga PUG-urile localitatii. Exista unele situatii in care abordarea proiectelor de urbanism nu este cea mai fericita (lipseste o anumita maturitate in elaborarea acestora), dar abordarea este corecta. De regula, urbanismul derogator vine sa clarifice ceva, nu sa modifice fondul. Dar, datorita faptului ca nu se poate modifica de fiecare data PUG-ul - pentru ca nevoile comunitatii se modifica continuu - exista acest tip de urbanism derogatoriu, care isi indeplineste functia sa tocmai in acest context. Deci, dintr-un anumit punct de vedere este bun, dar cateodata rezultatele nu sunt cele scontate. Arhitectul-sef al judetului are mai mult o activitate de planificare, cu scopul principal in realizarea unei dezvoltari durabile, conform Legii 350. Rezultatele se vad pe termen mediu si lung, in general. Directia pe care o conduc, urmareste si coordoneaza elaborarea PUG-urilor din judetul Arad, precum si intermedierea dintre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei si administratiile locale, a sumelor de la bugetul de stat, alocate pentru actualizarea documentatiilor de urbanism. La capitolul acesta putem sa spunem ca stam destul de bine la nivel national, atat la numarul de UAT-uri care au documentatiile de PUG in actualizare, cat si la gradul de absorbtie a fondurilor de la Minister. Totodata, pentru o dezvoltare armonioasa a teritoriului judetului Arad, in cadrul Directiei Arhitectului-Sef urmarim ca programele de investitii propuse sa fie corelate si armonizate cu politicile urbanistice coerente, aici PUG-ul jucand un rol esential in acest sens.
- Care sunt cele mai mari proiecte de constructii care se dezvolta, in prezent, in judetul Arad?
- Judetul Arad are o dezvoltare continua in ultimii ani, sustinuta atat de administratia publica, cat si de investitori privati. Va prezint o scurta enumerare a principalelor proiecte care se dezvolta, in prezent, la nivelul judetului Arad:
• lucrari de modernizare la drumurile judetene (peste 700 km reabilitati);
• centura de sud est a municipiului Arad - care va lega DN69 de DN7, cu pod nou peste raul Mures si pasaj CF; • drumul expres Arad - Oradea, pentru care tocmai am semnat Certificatul de Urbanism; • lucrari de modernizare la Culoarul IV Paneuropean de cale ferata - tronson Arad - Simeria; • lucrari de modernizare la CF Timisoara - Arad; • lucrari in domeniul sanatatii - noul spital de Obstetrica - Ginecologie, Spitalul de Boli Infectioase; • lucrari de reabilitare a Cetatii Ineului; • dezvoltarea unui numar semnificativ de parcuri industriale si de depozitare, a unor spatii de productie si de servicii, la nivelul intregului judet; • dezvoltarea unui numar tot mai mare de parcuri fotovoltaice, printre care amintim si unul dintre cele mai mari parcuri din Europa, la momentul finalizarii, in zona Graniceri - Pilu, dezvoltat de un investitor care a implementat numeroase alte proiecte in domeniul energiei verzi la nivelul Romaniei si nu numai. In plus, in zona rezidentiala inregistram o crestere continua a dezvoltarilor private atat in mediul urban - unde se construiesc mai mult locuinte colective pe verticala, cat si in mediul rural - noi cartiere de case de locuit. - Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii?
- Una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntam este cea din domeniul legislatiei. Pe parcursul ultimilor ani au fost foarte multe modificari si completari la cadrul legislativ din domeniul constructiilor si al domeniilor conexe. Sunt multe neconcordante, divergente si neclaritati in domeniu, care majoritatea speram sa fie clarificate si cristalizate prin adoptarea cat mai urgenta a Codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor. O alta mare problema in desfasurarea activitatii este lipsa specialistilor in administratie. Atat nivelul de salarizare, cat si modalitatea de selectie sunt printre principalele motive pentru care profesionistii nu isi doresc sa ocupe posturi in administratie. De aici rezulta numeroasele posturi ramase neocupate in cadrul directiilor/compartimentelor de urbanism din cadrul oraselor si comunelor. De cand sunt in administratie, am intalnit proiecte, in zone importante, care sunt realizate de firme in care adevaratii proiectanti sunt simpli angajati, fara drept de decizie in discutiile cu beneficiarii. Lacunele din legislatie permit persoanelor necompetente si nespecializate sa infiinteze firme care contin si capitolul "proiectare" in pachetul de coduri CAEN. Calitatea slaba a unui proiect poate fi si o consecinta a acestui fapt. Cat timp nu vrem sa intelegem ca practica proiectarii trebuie facuta doar de profesionisti, consecintele negative asupra calitatii produsului final sunt de necalculat.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Ocombrie 2021)
|