Europa experimenteaza una dintre cele mai fierbinti veri din istorie. Temperatura creste, insa, si la modul figurat: cu gandul la aprovizionarea cu energie si gaz natural din timpul iernii, consumatorii si autoritatile simt o presiune ridicata.

Acum, pentru a mentine conditii suportabile in locuinte si birouri, aparatele de aer conditionat sunt deschise la, sau aproape de maxim.

Atunci cand pretul energiei atinge varfuri record, iar pentru a acoperi nevoia crescuta de energie se utilizeaza inclusiv mai multe resurse foarte poluante, precum carbunele, si seceta ameninta sa scoata din productie capacitati hidro si nucleare, eficienta energetica revine ca tema cheie.

Gazul natural a ajuns miercuri 205 EUR/MWh pe bursa din Olanda, in interiorul sesiunii, fiind insa la doar cateva procente de varful record atins la scurt timp dupa intrarea trupelor ruse in Ucraina.

In Germania, pretul pentru 1 MWh de energie a ajuns miercuri la un varf de 619 EUR, desi media a fost mai jos, in timp ce in Romania pretul atinsese 2.529 RON (aprox. 512 EUR).

Explorarea unor modalitati de a reduce factura energetica capata relevanta majora.

Intre modalitatile inca relativ putin cunoscute de a reduce factura energetica se afla si pompele de caldura, care, desi denumite astfel, pot nu doar aduce ci si prelua caldura, reusind astfel sa racoreasca vara si sa incalzeasca iarna.

Costul initial mare al echipamentelor si nevoia de a realiza foraje pentru anumite specificatii, impreuna cu alte cerinte pentru instalare au limitat apetitul pana in prezent, insa conditiile se schimba.

Politica europeana de sustinere a investitiilor eficiente energetic este foarte prietenoasa cu pompele de caldura.

In Italia, guvernul plateste efectiv cetatenii pentru a si le instala: rambursarea costului cu echipamentul este de 110%.

Franta are un program care acopera de la 2.000 la 4.000 de EUR pentru pompele de tip aer/apa si de la 4.000 pana la 10.000 EUR pentru pompele sol/apa, in functie de venituri. In Romania subventia ajunge pana la 8.000 de lei (sol/apa si aer/apa).

SUA are, de asemenea, un program de sustinere, desi suma de 300 dolari e considerata de unii legislatori prea mica, propunerile fiind de dublare la 600 de dolari.

La nivel local si de state, se pot adauga beneficii suplimentare. In termeni relativi, programele din Europa sunt, insa, mai generoase.

Un studiu al Harvard si CLASP arata ca, pana in 2032, daca cetatenii care instaleaza aparate de aer conditionat ar trece pe pompe de caldura, s-ar realiza economii de 27 mld. de dolari la factura de energie, si s-ar evita emiterea de 49 milioane de tone de CO2.

Producatorii de sisteme alternative de climatizare sunt numerosi, insa numai o parte dintre acestia sunt listati pe burse.

 

Intre firmele cu focus mai mare pe pompe de caldura se afla NIBE Industrier din Suedia. Actiunile NIBE, cu o capitalizare de piata de 197 mld. coroane suedeze (18,8 mld. EUR) au avut un an dificil, in scadere cu 25,7% de la 1 ianuarie pana pe 28 iulie (ora 11.30).

Corectiile vin, insa, dupa un trend ascendent pronuntat, care triplase valoarea in doi ani, pana la 1 ianuarie 2022. Compania a trebuit sa marcheze o pierdere de 114 mil. SEK in urma inchiderii operatiunilor din Rusia.

Vanzarile au crescut in trim I al anului cu 28,1% la 8,75 mld. coroane (SEK), cu un profit de 0,33 SEK pe actiune fata de 0.31 anterior. Datele pentru trimestrul al doilea sunt asteptate pe 18 august.

Desi consumatorii sunt sensibili la scumpirea energiei, astfel incat cererea este in crestere, costurile cu materia prima, lipsa fortei de munca, a unor semiconductori si in general, asa cum e descrisa intr-un comunicat al companiei suedeze, starea de „aproape haos” in aprovizionare fac dificila estimarea rezultatelor financiare.

O alta companie din Suedia care produce, pe langa alte produse, pompe de caldura, este Systemair. Avand capitalizarea la 12,2 mld. SEK (1,17 mld. EUR), este mult mai mica decat NIBE, insa cu o evaluare mai buna din perspectiva profitului pe actiune raportat la pretul actiunii (PER): 23,02 vs 56.05 pentru NIBE.

Dificultatile cu care se confrunta competitorul sau mai mare sunt cel putin la fel de presante si pentru Systemair. In general, Systemair are avantajul unei agilitati mai mari, dar dezavantajul unei vizibilitati mai reduse pe piata.

In SUA, lista de producatori este numeroasa. Aici se regasesc firme cu produse foarte variate precum Johnson Controls, Eaton Corp, Ingersoll Rand sau Carrier, avand capitalizari de 30 - 50 mld. dolari.

Totusi, investitorii atenti mai ales la segmentul de pompe de caldura ar trebui sa isi indrepte privirea spre firme relativ mai mici.

AAON din SUA are o capitalizare de 3,06 mld. dolari si a pierdut 26,5% anul acesta. Cu un nivel al PER de 51,4, se afla mai aproape de zona „inalta” a evaluarilor, dar asteptarile pentru profitul la trim. II, care va fi anuntat pe 8 august, sunt bune, 0,41 dolari/actiune.

Daca ritmul de profit va fi mentinut, indicii de evaluare, inclusiv PER-ul, se vor imbunatati considerabil. Thermon Group, listat la NYSE, are o capitalizare de 514 mil. dolari, si a coborat cu 11,7% anul acesta.

Desi, privind in urma, PER de 25,2 este la jumatate fata de AAON, profitul asteptat a fi anuntat pe 3 august e de doar 0,11 dolari/actiune, aprox. o treime din cel al trimestrului anterior.

In Japonia, gigantul Daikin, cunoscut mai ales pentru sisteme „clasice” de climatizare, are o divizie de pompe de caldura.

Cu o capitalizare de 6,82 trilioane de yeni (49,9 mld. dolari) la inchiderea zilei de 27 iulie, firma este in alta „liga” fata de alti producatori din lista noastra. Daikin a pierdut 11,6% anul acesta, si are un indicator PER de 31,4, produsele sale de climatizare fiind, insa, foarte diversificate.

Totusi, segmentul de pompe de caldura al Daikin este in cresterea cea mai puternica. Compania estimeaza o crestere a pietei pentru toti producatorii: in 2030 in Europa vor fi instalate 4 milioane de pompe anual.

Cu un ritm de crestere de 20%, ar insemna ca 1 din 3 sisteme de incalzire vor fi de tipul pompelor de caldura.

Investitorii pe termen lung vor lua, probabil, nota de trendul in derulare, fiind atenti, insa, si la riscurile induse de inflatie si incetinire sau chiar recesiune pe termen scurt si mediu.