Prognoza cadrului macroeconomic aferent celei de-a doua rectificari bugetare este caracterizata de o deteriorare, avansul PIB real si al indicatorilor pietei muncii fiind proiectat in scadere, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare.

Proiectul de rectificare are in vedere revizuirea majora a deficitului bugetar - fara precedent de la adoptarea LRFB - de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei nationale, validand astfel evaluarea si avertizarile CF formulate in cadrul opiniilor aferente proiectului de buget si primei rectificari bugetare. Astfel, depasirea considerabila a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declansa procedura de deficit excesiv, este iminenta.

Incetinirea economiei si devoalarea unor carente suplimentare in constructia bugetara - reflectate ca atare de MFP in varianta actualizata a acesteia - au fost de natura sa conduca la o deteriorare si mai accentuata a soldului bugetar chiar si in comparatie cu limita superioara a evaluarii anterioare a CF.

Majorarea substantiala a deficitului bugetar prognozat are drept sursa in mod covarsitor diminuarea proiectiei de venituri bugetare, care este compensata doar in mica parte de restrangerea cheltuielilor bugetare totale.

Modificarea descendenta de amploare operata la nivelul tintei de venituri bugetare survine ca urmare a nerealizarii plusului de incasari avand drept surse reducerea evaziunii fiscale si amnistia fiscala, nematerializarea la nivelul scontat a absorbtiei de fonduri UE si a veniturilor nefiscale, precum si a deteriorarii cadrului macroeconomic.

Revizuirea negativa a cheltuielilor bugetare totale survine in principal din scaderea cheltuielilor de investitii in conditiile in care alocarile pentru asistenta sociala sunt suplimentate masiv.

In opinia CF, balanta riscurilor cu privire la noua proiectie de sold bugetar este inclinata usor in sensul inregistrarii unui deficit bugetar mai ridicat, avand drept surse posibile nerealizari la nivelul veniturilor nefiscale si depasiri ale cheltuielilor cu bunuri si servicii. In sens contrar poate 2 actiona o reducere comparativ cu nivelul bugetat a cheltuielilor de investitii, in conditiile in care ecartul dintre nivelul planificat si executia la zi este inca relativ ridicat.

In aceste conditii, CF apreciaza ca sunt necesare masuri credibile de consolidare bugetara, considerand atat nivelul actual al deficitului, cat si perspectiva pe termen mediu. Consolidarea bugetara nu este posibila in conditiile mentinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor si a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. CF considera ca nu este realist sa se prezume o ameliorare radicala si rapida a colectarii veniturilor fiscale care sa permita mentinerea calendarului aferent masurilor de politica fiscala deja legiferate. De altfel, acest demers nici nu ar fi in concordanta cu principiul prudentei in constructia bugetelor.

Proiectul de buget pentru anul 2020 trebuie sa raspunda dezideratului obiectiv de consolidare bugetara prin semnalarea unei schimbari de tendinta, necesara atat din perspectiva apararii echilibrelor macroeconomice si a robustetii economiei, cat si din cea a respectarii regulilor fiscale europene si nationale.