Comisia Europeana a definitivat recomandarile referitoare la revizuirea planurilor integrate de energie si mediu ale statelor membre si cere Romaniei mult mai mult decat ce propusese Guvernul. De asemenea, CE recomanda ca Romania sa ia masuri pentru:

1. A inalta semnificativ nivelul de ambitie pentru 2030, pana la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel putin 34 %, aceasta fiind contributia Romaniei la atingerea tintei Uniunii privind sursele regenerabile de energie pentru 2030, in conformitate cu formula indicata in anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999. A include in planul plan national integrat final privind energia si clima o traiectorie orientativa care sa cuprinda toate punctele de referinta mentionate la articolul 4 litera (a) punctul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1999 in conformitate cu ponderea mentionata, dat fiind ca este necesara intensificarea eforturilor in scopul atingerii acestei tinte in mod colectiv.

A prezenta politici si masuri detaliate si cuantificate care sunt conforme cu obligatiile prevazute in Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European si a Consiliului8 , pentru a permite realizarea acestei contributii la timp si in mod eficient din punctul de vedere al costurilor. A spori nivelul de ambitie in sectorul incalzirii si racirii, in scopul atingerii tintei orientative incluse la articolul 23 din Directiva (UE) 2018/2001, si a institui masuri adecvate in scopul atingerii tintei pentru transporturi stabilite in planul national integrat privind energia si clima si in conformitate cu articolul 25 din Directiva (UE) 2018/2001. A institui masuri pentru simplificarea procedurilor de acordare de licente si autorizatii si a furniza detalii suplimentare privind cadrele favorabile pentru autoconsumul de energie din surse regenerabile si comunitatile de energie din surse regenerabile, in conformitate cu articolele 21 si 22 din Directiva (UE) 2018/2001. A furniza detalii suplimentare privind masurile specifice de asigurare a sustenabilitatii aprovizionarii cu biomasa si a utilizarii biomasei in sectorul energetic, data fiind contributia importanta pentru Romania a biomasei in cadrul mixului energetic, in special in sectorul incalzirii si racirii.

2. A inalta substantial nivelul de ambitie pentru reducerea consumului de energie primara sau finala in 2030, dat fiind ca trebuie intensificate eforturile in vederea atingerii obiectivului de eficienta energetica al Uniunii pentru 2030. A propune politici si masuri mai ambitioase care sa duca la realizarea unor economii de energie suplimentare pana in 2030. A oferi un plus de claritate in privinta politicilor si masurilor existente si a furniza informatii mai detaliate privind politicile si masurile planificate pentru intreaga perioada 2021-2030, in special in ceea ce priveste economiile si impacturile preconizate si calendarul de punere in aplicare.

3. A specifica masurile de sprijinire a indeplinirii obiectivelor din domeniul securitatii energetice, privind diversificarea surselor de energie si reducerea dependentei energetice, in special masurile prin care se asigura flexibilitatea si o strategie robusta de diversificare a surselor de gaze naturale, inclusiv proiectele de infrastructura subiacenta relevante, precum si eliminarea restrictiilor nejustificate din calea investitiilor in productia de gaze naturale, avand in vedere potentialul oferit la nivel regional de rezervele din Marea Neagra. A detalia strategia de asigurare a aprovizionarii pe termen lung cu materiale nucleare si combustibil nuclear, in scopul extinderii capacitatii de generare de energie nucleara, precum si pentru a oferi informatii detaliate referitoare la strategia care vizeaza mentinerea capacitatilor sale nationale in ciclul combustibilului.

4. A stabili obiective si tinte progresiste referitoare la integrarea pietei, in special masuri de dezvoltare a unor piete lichide si competitive angro si cu amanuntul, atat prin stimularea concurentei in interiorul tarii, cat si prin eliminarea barierelor din calea comertului transfrontalier, inclusiv a restrictiilor la export. A gestiona impactul negativ al reglementarilor pretului angro si a oferi o perspectiva clara in scopul asigurarii conformitatii legislatiei nationale cu dreptul Uniunii in ceea ce priveste pietele deschise si liberalizate si formarea libera a preturilor, prin includerea unei strategii si a unui calendar pentru progresele inregistrate in directia unor preturi bazate in intregime pe piata, precum si a unor masuri orientate spre protejarea clientilor vulnerabili.

5. A preciza clar obiectivele nationale si tintele de finantare in domeniul cercetarii, inovarii si competitivitatii, in special in ceea ce priveste uniunea energetica, care trebuie indeplinite in perioada 2020-2030, astfel incat sa fie imediat masurabile si capabile sa sprijine atingerea tintelor din cadrul celorlalte dimensiuni ale planului national integrat privind energia si clima. A sprijini indeplinirea acestor obiective prin politici si masuri adecvate, inclusiv cele care urmeaza a fi elaborate in cooperare cu alte state membre, cum ar fi Planul strategic european privind tehnologiile energetice.

6. A intensifica cooperarea regionala cu statele membre invecinate si in interiorul cadrelor de cooperare regionale stabilite, precum Grupul la nivel inalt CESEC (Conectivitatea in Centrul si Sud-Estul Europei in domeniul energiei), inclusiv in ceea ce priveste infrastructura pentru gaze naturale si energie electrica, energia din surse regenerabile, eficienta energetica si cercetarea, inovarea si competitivitatea, si tinand seama de provocarile comune si obiectivele convenite. Exista un potential semnificativ pentru aprofundarea cooperarii in scopul evolutiilor preconizate in sectorul energiei electrice, inclusiv nevoia de a se acorda ponderi sporite surselor regenerabile de energie si transporturilor nepoluante, ceea ce ar putea avea un impact asupra interconectarii retelelor de energie electrica si a comertului in regiune.

7. A-si extinde analiza privind nevoile si riscurile investitionale furnizata in contextul obiectivelor din cadrul strategiei sale energetice la o perspectiva de ansamblu asupra investitilor necesare pentru indeplinirea obiectivelor din cadrul planului sau national integrat privind energia si clima. A furniza o evaluare generala privind sursele investitiilor respective, inclusiv privind finantarea corespunzatoare la nivel national si regional si la nivelul Uniunii. A lua, de asemenea, in considerare, ca sursa de finantare, generarea de transferuri catre alte state membre in mod eficient din punctul de vedere al costurilor, in temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European si al Consiliului.

8. A enumera toate subventiile energetice, inclusiv si in special in ceea ce priveste combustibilii fosili, precum si actiunile intreprinse si planurile avute in vedere pentru eliminarea lor treptata.

9. A include o analiza a interactiunilor cu politica referitoare la calitatea aerului si la emisiile atmosferice, cu informatiile necesare privind emisiile de poluanti atmosferici preconizate in cadrul politicilor si masurilor planificate.

10. A realiza o mai buna integrare a aspectelor care asigura o tranzitie justa si echitabila, mai ales tinand seama de impactul social si de impactul asupra ocuparii fortei de munca, prin enumerarea unor masuri si calendare mai concrete pentru rezolvarea problemei saraciei energetice, in conformitate cu cerintele prevazute in Regulamentul (UE) 2018/1999. A discuta nevoile si masurile legate de schimbarile structurale pe care le implica tranzitia la o energie curata in regiunile monoindustriale, precum cele care depind de industria carbunelui sau de alte sectoare energointensive. Pentru informatii suplimentare, click aici!