Ministrul mediului, apelor si padurilor, Costel Alexe, s-a intalnit cu o delegatie formata din primari de comune, membri ai Asociatiei Comunelor din Romania (ACoR). Tema principala a intalnirii a fost programul de impadurire pe care Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor il propune pentru primavara anului 2020 - Campania Nationala de Impadurire - si modalitatile prin care ACoR poate sustine acest proiect, prin care se doreste cresterea suprafetelor de padure la nivel national.

Una din modalitatile de crestere a suprafetelor ocupate cu paduri o reprezinta impadurirea terenurilor degradate in vederea protejarii solului, a refacerii echilibrului hidrologic si a imbunatatirii conditiilor de mediu.

„In primavara acestui an, in cadrul Lunii Padurii, vom demara cea mai ampla campanie de impadurire pe care a avut-o vreodata Romania!

La nivelul ministerului exista deja un Grup de lucru care organizeaza toata aceasta campanie”, a spus ministrul Costel Alexe, solicitandu-le, totodata, reprezentantilor ACoR sa identifice solutii prin care sa puna la dispozitie toate acele terenuri degradate care pot intra in acest program pentru a fi impadurite.

„Romsilva are si va pune la dispozitie materialul saditor, puietii necesari pentru a acoperi toate suprafetele in afara ariei pe care Regia Nationala a Padurilor Romsilva o are in plan de impadurire. In primavara trebuie sa fim foarte bine pregatiti”, a adaugat ministrul Costel Alexe.

Reprezentantii ACoR au fost de acord ca unitatile administrative teritoriale (UAT) sa identifice cat mai repede terenurile degradate si alte suprafete de teren in vederea inceperii campaniei de impadurire.

Prim-vicepresedintele Asociatiei Comunelor din Romania, Mariana Gaju, a spus ca masurile de impadurire se aplica nu doar in zonele de munte, ci si pentru toate terenurile de tip arabil sau degradate din mediul rural. „Se refera si la proiectele cu finantare europeana, care sa poata contribui practic la investitii de biogaz, care sa foloseasca aceste materiale rezultate in urma taierii padurilor sau materialele care sunt degradabile de pe terenul Romaniei", a mai afirmat Mariana Gaju.

De asemenea, presedintele ACoR, Emil Draghici, l-a incredintat pe ministrul Costel Alexe de toata sustinerea Asociatiei in acest demers si a propus incheierea unui acord de parteneriat intre ACoR si Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor in vederea unei colaborari si consultari mai stranse intre autoritatile publice locale si cele centrale.

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, in calitate de coordonator tehnic al actiunilor de impadurire a terenurilor degradate finanteaza de la bugetul de stat si prin Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica intocmirea documentatiilor tehnico-economice, lucrarile de impadurire si intretinere a terenurilor degradate, precum si paza respectivelor lucrari, pana la declararea inchiderii starii de masiv. Documentatiile tehnico-economice si lucrarile necesare pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, constituite in perimetre de ameliorare, se executa de unitati specializate, atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Proprietarii (UAT, asociatii, persoane fizice etc.) care au terenuri in perimetrul de ameliorare isi pastreaza dreptul de proprietate atat in timpul cat si dupa efectuarea lucrarilor prevazute in documentatiile tehnico-economice legal aprobate.

Cu ocazia intalnirii dintre ministrul mediului, apelor si padurilor si reprezentantii ACoR, au fost prezentate si discutate si alte probleme pe care le intampina comunele din Romania in domeniul mediului si al protectiei acestuia. Astfel, au fost dezbatute probleme precum:

-alunecarile de teren;

- drumurile forestiere practicabile, pe care autoritatile locale le pot intretine daca sunt preluate in administrarea comunei;

- birocratia si proceduri greoaie in privinta obtinerii avizelor de mediu;

- canalele de irigatii aflate in paragina, acestea fiind un real pericol pentru comunitati;

- colectarea selectiva a deseurilor.

Alte teme importante abordate au fost:

- UAT-urile au cerut sa fie transferate in patrimoniul lor cantoanele silvice din proprietatea RNP Romsilva, din zonele unde a fost retrocedat fondul forestier;

- Lastarisul provenit din defrisarea zonei de protectie si a zonei de siguranta tuturor drumurilor comunale, judetene, nationale, din curatarea pomilor fructiferi, din toaletarea tuturor pomilor, sa fie introdus in categoria „biomasa”, pentru a putea fi valorificat in combustibil (avand in vedere ca detinatorii i-au dat foc sau l-au depozitat necontrolat pe albiile minore sau majore ale cursurilor de apa, creand blocaje in situatii de crestere a debitelor sau la viituri).

Totodata, s-a discutat si despre contributia UAT-urilor in ceea ce priveste economia circulara, un domeniu care, bine administrat, poate genera locuri de munca, venituri si contribuie la protectia mediului si a resurselor naturale.