Romanian Business Leaders (RBL) avertizeaza ca lipsa de preocupare fata de investitii din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezinta o slabiciune care afecteaza increderea antreprenorilor in economie si, in acelasi timp, erodeaza nivelul de trai al angajatilor din companiile romanesti. In opinia antreprenorilor romani, efectele reale vor fi resimtite abia peste doi ani si, prin urmare, va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva increderii si a investitiilor in viitor.

Antreprenorii romani observa ca, in ultimii doi ani, statul roman nu a putut da un semnal de optimism in economie, prin realizarea de investitii pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocarile bugetare supradimensionate catre consum. Dupa ce anul trecut nivelul investitiilor publice a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, ritmul de crestere a cheltuielilor de investitii este nesemnificativ in 2018.

“Lipsa de investitii ne-a adus intr-o situatie paradoxala, in care cresterea consumului mascheaza o realitate economica alarmanta. Investitiile modeste ca pondere in PIB reprezinta un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetatenilor. Ne asteptam ca lipsa investitiilor de acum sa fie resimtita abia peste doi ani. Toti contribuabilii romani, nu doar antreprenorii, vor plati pe termen mediu factura cheltuielilor de personal si a asistentei sociale din prezent”, a declarat Dragos Rosca, presedintele RBL.

Anul 2018 ar fi trebuit sa fie anul investitiilor publice, dar realitatea statistica si lipsa proiectelor de investitii din economia reala arata de fapt ca ultimii doi ani de guvernare sunt ratati din perspectiva investitiilor publice, care se situeaza la 3% din PIB, adica cel mai scazut nivel din istoria tarii. In plus, ultima rectificare bugetara din septembrie 2018 a taiat 41,5 milioane de euro din alocarile pentru infrastructura de transport. Este o confirmare ca statul lasa realizarea investitiilor noi in responsabilitatea mediului privat.

Daca viitorul este sacrificat prin absenta investitiilor, prezentul creeaza dificultati mediului de afaceri din cauza birocratiei care franeaza dezvoltarea capitalului autohton si blocheaza evolutia profesionala a angajatilor. Astfel, specialistii din companiile romanesti - tot mai greu de recrutat in contextul crizei de personal - sunt blocati in activitati care nu produc valoare, ci hartii cerute de birocratie.

Antreprenorii reuniti in cadrul RBL avertizeaza, de asemenea, ca atitudinea autoritatilor de stat este nerezonabila si irationala in unele situatii si recomanda ca anumite disfunctionalitati sa fie corectate printr-un dialog bazat pe incredere intre antreprenori si autoritati. Spre exemplu, modalitatea de investigare a Consiliului Concurentei ar putea fi imbunatatita prin consultarea partilor investigate inca de pe parcursul investigarii pentru a furniza explicatii alternative unor elemente de fapt care in viziunea autoritatii probeaza o incalcare. In ceea ce priveste sanctiunile, baza de calcul este mult mai mare in Romania fata de alte state UE si metodologia Comisiei Europene (CE), care are ca baza de referinta cifra de afaceri realizata pe piata relevanta a produsului/serviciului unde s-a produs incalcarea. Ar fi oportuna alinierea cu criteriile CE, pentru respectarea principiului proportionalitatii - sanctiuni adaptabile in raport cu piata relevanta, gravitatea faptei si cu particularitatile faptuitorului.

De asemenea, membrii RBL considera ca este de datoria institutiilor publice sa inceapa campanii de educare in randul cetatenilor. Un exemplu ar putea veni din partea Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF), care ar trebui sa initieze o campanie de constientizare despre faptul ca exista posibilitatea informarii despre ce se intampla cu contul individual, prin care cetatenii sa afle cat au contribuit fiecare la Pilonul II. ASF ar putea urma astfel o buna practica a membrilor RBL, care isi informeaza angajatii despre situatia conturilor individuale, in contextul in care intre 500.000 de romani pana la un milion nu stiu faptul ca au in contul de Pilonul II de pensii suma de 10.000 de lei, fiind convinsi ca au mai putin sau deloc.

Ca sa evitam o compromitere pe termen lung a competitivitatii economice, antreprenorii si managerii din RBL cer Guvernului sa prioritizeze de urgenta investitiile publice si digitalizarea administratiei publice si sa accelereze dialogul cu mediul privat inclusiv prin preluarea de bune practici ale antreprenorilor si ale organizatiilor non-guvernamentale.