 Dupa succesul, inregistrat in 1999, al primului proiect amplu (de tip mall) in Romania, dezvoltarea extensiva a unor mari centre comerciale a luat amploare, pentru ca in 2013 – in pofida recesiunii – sa fie operationale in toata tara 62 de asemenea obiective. Evident ca doar o parte dintre acestea pot fi incadrate drept afaceri de succes, deoarece – din cauza unor factori ce tin de amplasament, accesibilitate, putere de cumparare a populatiei din zona, notorietate a chiriasilor, capacitate a parcarii, posibilitati de divertisment si chiar aspecte arhitecturale in sine – unii administratori ai unor asemenea obiective se afla la limita supravietuirii sau chiar au dat faliment. Cu toate acestea, chiar daca se afla in insolventa, constructiile de amploare atrag interesul altor investitori, deoarece pot fi reconfigurate din punct de vedere functional. Un exemplu notabil in acest sens il constituie City Mall – Bucuresti, care a facut obiectul mai multor tranzactii din momentul inaugurarii (2005) si pana in prezent. Preluat initial contra unei sume de 46 milioane de euro de catre un om de afaceri elen, Ioannis Papalekas, City Mall a fost vandut in 2006 catre Victoria Holding, contra sumei de 103,5 milioane de lei, dupa care – in urma falimentului din 2010 – in anul urmator a fost rascumparat de acelasi om de afaceri, contra sumei de 17,3 milioane de euro. De altfel, respectivul investitor imobiliar se pare ca s-a specializat in operatiuni de vanzare-cumparare a unor proiecte imobiliare „cu probleme” – ca de exemplu Tower Center International, din Capitala, achizitionat tot in stare de insolventa si, posibil, controversata cladire Cathedral Plaza, ce face obiectul unui litigiu ajuns la Curtea de Apel Ploiesti si pentru care, prin decizia nr. 456/23.01.2013, s-a dat o sentinta definitiva si irevocabila privind demolarea. Actualmente, la City Mall se deruleaza lucrari de reconfigurare arhitecturala, cel mai probabil pentru ca imobilul sa aiba o noua functiune, in domeniul medical. Aceeasi procedura se va aplica si la Moldova Mall – Iasi, cladire ce va fi transformata in imobil de birouri. De asemenea, potrivit practicienilor din domeniul insolventei, alte doua mall-uri din tara (Tiago – Oradea si Armonia – Braila) s-au aflat in stare de faliment, pentru ca ulterior sa faca obiectul unor tranzactii, in urma carora creditorii si-au recuperat sumele pe care le aveau de primit. Insa, de vreme ce numai in Bucuresti constructia marilor centre comerciale tip mall a presupus investitii evaluate la peste un miliard de euro, este de la sine inteles faptul ca dezvoltatorii (unii deveniti proprietari) renunta cu dificultate la proiectele devenite nerentabile si folosesc diverse metode judiciare (intrari/iesiri succesive din insolventa, amanari ale termenelor procedurale) pentru a evita falimentul. In realitate, piata imobiliara din Romania este saturata de proiecte din sfera comerciala si acest fapt incontestabil este doar unul dintre motivele pentru care afacerile specifice intampina dificultati financiare. In cazul centrelor comerciale sau al marilor ansambluri rezidentiale, unul dintre cele mai mari birouri de insolventa din tara noastra, Casa de Insolventa Transilvania, a distribuit, in ultimii ani, catre creditori, sume de peste 200 milioane de euro (rezultate din tranzactii). In opinia practicienilor din domeniu, daca este accesata la timp (evitandu-se indatorarea excesiva), metoda insolventei poate remedia rapid problemele specifice, prin restructurare, concomitent cu o stabilizare a costurilor operationale necesare functionarii obiectivelor. In lipsa unor masuri concrete in acest sens, afacerile sunt „deconectate” de la realitatile pietei si genereaza pagube enorme pentru creditori, multi dintre acestia fiind antreprenori de constructii, furnizori de materiale specifice etc.
|
.gif "ABONARE REVISTE")
