In cadrul planului de reorganizare, intocmit de administratorul special, Gheorghe Idoras, se precizeaza ca principalele motive ce au determinat aparitia situatiei de insolventa constau in neincasarea creantelor de la clienti, datorita crizei economice, explicandu-se ca, pentru recuperarea acestora, societatea a demarat actiuni in instanta, aflate pe rolul Tribunalului Municipiului Bucuresti. „Totodata, pentru realizarea lucrarilor, societatea a angajat un volum ridicat de resurse, apeland la credite bancare pe termen scurt si mediu, care au generat costuri suplimentare, afectand rentabilitatea operatiunilor efectuate. In contextul crizei financiare si imobiliare, in tara noastra piata constructiilor a avut o scadere majora incepand cu anul 2009, mai ales in ceea ce priveste proiectele din mediul privat, unde a activat in exclusivitate Tungal Metrou, ceea ce reprezinta inca o cauza obiectiva a starii ce presupune incetarea de plati”, se arata in planul de reorganizare a firmei. Conducerea Tungal Metrou descrie amanuntit activul specific debitoarei, evaluandu-l la 33,35 milioane de lei. Desi principalele trei proprietati imobiliare din Capitala (terenul si sediul central din Bd. M. Kogalniceanu, respectiv terenuri si cladiri in Bd. Preciziei), completate de mijloacele fixe si obiectele de inventar sunt catalogate ca fiind strict necesare desfasurarii activitatii, administratorul judiciar – Activ Lichidator - le-a scos la licitatie, pornind de la preturi cuprinse intre 100.000 de euro si 3,23 milioane de euro. In acelasi timp, in planul de reorganizare se arata si ca firma mai detinea active (terenuri cu sau fara constructii) a caror valorificare nu ar fi avut repercusiuni asupra derularii activitatii. De asemenea, la data intrarii in insolventa, sumele ce ar fi trebuit recuperate de la clienti totalizau 25,6 milioane de euro, insa este dificil de crezut ca acestea vor fi puse in totalitate la dispozitia societatii aflate in dificultate financiara. In cadrul tabelului definitiv al creditorilor Tungal Metrou, creantele bugetare insumeaza 3,86 milioane de lei, cele garantate (catre banci) 22,61 milioane de lei, iar cele chirografare (catre 94 de furnizori) insumeaza 60,26 milioane de lei, din care prin planul de reorganizare s-a propus plata a 4,82 milioane de lei. La acestea se adauga alte tipuri de creante chirografare si creantele salariale, datoriile totale fiind de 87,35 milioane de lei, din care administratorul special a propus plata sumei de 31,86 milioane de lei. Situatia complicata a acestor creante, precum si sumele propuse, fac obiectul diverselor actiuni in instanta in care Tungal Metrou este parte. In sprijinul implementarii planului de redresare, Gheorghe Idoras arata ca „prin intermediul acestui proiect, se achita creditorilor suma de 31.86 milioane de lei, fata de o valoare mult mai redusa in cazul falimentului, evaluata la 29,69 milioane de lei. Astfel, acceptarea planului de reorganizare este o solutie net favorabila in comparatie cu lichidarea societatii atat datorita considerentelor financiare, cat si a argumentelor din cadrul planului. In cazul reorganizarii judiciare, se poate prevedea redresarea societatii prin restructurare si continuarea activitatii si a vanzarii unor bunuri care nu sunt necesare activitatii comerciale. In cazul falimentului activele se vor valorifica in regim de vanzare fortata, la valoarea de lichidare a acestora, care este substantial mai mica decat valoarea de piata. O incercare de valorificare prin vanzare fortata acestor imobile in conditiile actuale, in care piata imobiliara este blocata, pe langa valoarea redusa care se poate obtine, necesita un timp indelungat, implicand si costuri suplimentare de intretinere si paza”. Cu toate aceste motivatii, dat fiind faptul ca administratorul judiciar a scos la licitatie aproape toate bunurile patrimoniale ale Tungal Metrou, este posibil ca, in momentul pronuntarii solutiei finale, judecatorul sindic sa ia decizia lichidarii firmei.

Inaintea intrarii in insolventa, Tungal Metrou avea venituri totale de 35,12 milioane de lei si cheltuieli totale de 38,34 milioane de lei, inregistrand o pierdere neta de 3,6 milioane de lei. Ca lichiditati (in casa si conturi la banci), la 31 decembrie 2009 figura suma de 257.122 de lei. In momentul intocmirii planului de redresare (februarie 2012), firma avea in derulare doua lucrari de infrastructura, fiind implicata si in fasonarea otelului beton (in parteneriat cu Procema SA) si incheiase un acord cu Astaldi si FCC Construccion pentru realizarea structurii a doua statii de metrou pe viitorul tronson Eroilor – Bd. Ghencea. Pentru informatii suplimentare, www.just.ro