Kurzarbeit, modelul german de munca flexibila dorit de o mare parte a mediului de afaceri din Romania pentru a gestiona problema fortei de munca in perioade de criza precum cea generata de Covid-19, a fost premierului si ministrului Muncii, dar la nivel guvernmental exista temeri ca nu s-ar putea implementa. Modelul, promovat initial in Romania de Camera de Comert Romano-Germana - AHK Romania, reprezinta un parteneriat intre angajatori, Stat si salariati, cu avantaje pentru toate partile implicate si are rolul de a evita somajul.

"Noi, la AHK, discutam de aproape trei luni despre Kurzarbeit si necesitatea implementarii acestui model ca model peren, nu neaparat acum, in acest eveniment. Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei a preluat ideea si suntem cu totii de acord ca acest model ar trebui sa fie implementat. Cu principalele patronate am discutat si cu sindicatele si suntem de acord pe principiu. Pare ca la nivelul societatii romanesti de business, sindicate, patronate lucrurile sunt aliniate. Modelul a fost prezentat inclusiv primului ministru, ministrei Muncii si asa mai departe. Deocamdata nu avem o decizie pe partea cealalta. Nu am vazut neaparat un apetit foarte mare si am inteles niste temeri ca acest model poate nu s-ar putea implementa in Romania. Noi nu suntem de aceasta parere", a declarat Dragos Anastasiu, presedintele AHK Romania, intr-o conferinta de presa online.

Reprezentantul Camerei de comert Romano-Germane a precizat ca modelul Kurzarbeit nu se aplica oricand, ci trebuie sa existe un eveniment, cum este cel tip pandemie, fiind o combinatie intre contractul de munca pe care fiecare angajat il are si somaj tehnic.

"Daca nu mai sunt comenzi si scad veniturile companiei, sa zicem cu 30%, cu 40%, cu 50%, cu 80%, se anunta acest Kurzarbeit in acest procentaj. Deci, eu ma duc la AJOFM, la Ministerul Muncii, si spun: «Eu am 40 de angajati pe care ii introduc in Kurzarbeit cu acest procentaj». Mi-a scazut activitatea cu 70%. Pe activitatea pe care o am, de 30% sa zicem, eu ca angajator platesc salariu normal, 30% din salariul normal, cu taxe si asa mai departe. Partea cealalta, 70%, este acoperita partial de stat, ca la somajul tehnic. Noi am propus 75%. Am pastrat acelasi procentaj. Deci, presupunand ca cineva are 1.000 de euro net si angajatorul mai poate sa-i dea 30% din munca initiala, primeste 300 de euro de la angajator. Din ceilalti 700 de euro primeste 75% de la statul roman, el stand acasa 70% din timp, dar nu tot timpul", a explicat Dragos Anastasiu.

Presedintele AHK Romania a mai spus ca va continua discutiile cu Guvernul si Parlamentul pentru ca modelul de lucru sa fie implementat.