Blocul National Sindical a luat act de solutiile propuse de organizatiile de pensionari din Romania pentru a creste veniturile bugetului asigurarilor sociale astfel incat sa fie posibila majorarea pensiilor cu 40%, incepand din septembrie 2020.

Am atras atentia, atat in 2017 (cand puterea politica de la vremea respectiva a adoptat actul normativ prin care intreaga sarcina a finantarii sistemului de pensii a fost transferata salariatului), cat si in 2019 (atunci cand a fost adoptata noua lege a pensiilor), asupra faptului ca aceste masuri hazardate si insuficient fundamentate nu fac decat sa starneasca o categorie sociala impotriva unei alte categorii sociale.

Cele 2 decizii politice luate in 2017 si 2019 ne-au adus azi in situatia in care cresterea veniturilor din pensii se propune a fi realizata prin diminuarea veniturilor nete ale salariatilor. Am spus inca de atunci ca se va intampla acest lucru, insa nu am vazut nici o reactie a organizatiilor pensionarilor atunci cand salariatii au devenit singurii contribuabuli la sistemul public de pensii,

Totodata, le reamintim organizatiilor pensionarilor ca au participat la elaborarea noii legi a pensiilor. Au fost singurele structuri ale societatii civile implicate in elaborarea unei legi care a fost promovata si adoptata fara evaluarea impactului bugetar. Am atras atunci atentia ca un salt al pensiilor atat de mare, intr-un singur an, este nesustenabil, in mod intentionat o astfel de crestere a fost plasata intr-un an electoral.

Intelegem necesitatea cresterii pensiilor, sustinem o astfel de masura, insa abordarea trebuie sa fie una sustenabila si suportata in mod echitabil la nivelul intregii societati.

Nevoia de resurse pentru cresterea pensiilor nu se rezuma la nivelul unui singur an, o data crescute pensiile acestea au nevoie de finantare suficienta si in anii ulteriori.

Solutii pompieristice care sa “carpeasca” pe termen scurt o situatie problematica pe termen lung nu sunt functionale in acest caz, in special in contextul in care populatia Romaniei imbatraneste iar populatia tanara alege tot mai des sa migreze in afara tarii, crescand astfel povara sustinerii sistemului de securitate sociale pentru salariatii ramasi in piata muncii nationala.

Pandemia a aratat cat de vulnerabile pot fi unele categorii sociale in situatii de risc neacoperite de sistemul de securitate sociala, indiferent ca ne referim la lucratori aflati in alta forma de ocupare decat cea de angajat sau la forta de munca activa ce lucreaza sezonier sau nu in afara tarii, fara nici un fel de asigurare sociala. Situatia in care accesul la anumite prestatii se face in mod discriminatoriu, pentru unii conditionat de plata unei contributii iar pentru altii prin efectul legii trebuie sa inceteze.

In forma actuala de finantare a sistemului public de pensii salariatii nu pot singuri sa sustina o crestere a pensiilor atat de generoasa, intr-un singur an.

Din punctul nostru de vedere solutiile propuse de organizatiile pensionarilor nu pot sustine pe termen lung o crestere a pensiilor cu 40% in acest an, pentru ca:

- Reintroducerea platii contributiilor sociale pentru contractele part-time la nivelul salariului minim nu rezolva nici pe departe problema.In 2018 cand s-a aplicat aceasta masura bugetul asigurarilor sociale a inchis anul cu un excedent de doar 240,5 milioane lei (cu o subventie asigurata de la bugetul de stat de 4,7 mld lei), mult prea putin pentru a sustine masura de crestere a pensiilor cu 40%, mai ales ca ulterior anului 2018 pensiile au mai crescut o data in 2019. Masura propusa de organizatiile pensionarilor inseamna in fapt o suprataxare a contractelor de munca part-time, plecand de la premisa ca toti cei ce lucreaza in baza unui astfel de contract sunt in fapt infractori ce fraudeaza sistemul fiscal.

- Cresterea subventiei alocata de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de asigurari sociale este o solutie deja utilizata in mod excesiv. La 30.06.2020 subventia transferata de la bugetul de stat la bugetul de asigurari sociale a fost de 9,5 mld lei, insemnand 0,87% din PIB si respectiv 22,6% din totalul veniturilor bugetului asigurarilor sociale. Pentru a asigura resursele necesare cresterii pensiilor cu 40% subventia acordata ar trebui sa creasca in 2021 la aprox 2% din PIB, adica aprox 6% din veniturile intregului buget public consolidat estimat pentru anul 2021, urmand ca cel putin acelasi nivel de subventie sa fie alocat pe termen lung.

- In ceea ce priveste propunerea de prorogare a aplicarii legii 411/2004 pentru anii 2020 si 2021 (transferul contributiilor la pilonul II de pensii) aceasta masura nu ajuta sistemul public de pensii decat pe termen scurt, in plus este de natura sa afecteze interesele salariatilor ce contribuie la aceste fonduri, timp de doi an conturile personale nu vor fi alimentate, ca urmare costurile de administrare vor afecta direct resursele existente in conturile participantilor la pilonul II. In concluzie: pensii mai mici pentru beneficiarii pilonului II.

- Suplimentarea resurselor bugetului asigurarilor sociale cu 5 mld lei, prin reducerea muncii la negru consideram ca este o utopie cel putin pentru urmatorii ani. Pentru a obtine 5 mld la bugetul asigurarilor sociale ar insemna iesirea din zona informala a aprox 300 mii de locuri de munca, cu un salariu egal cu salariul mediu brut pe economie, sau aprox 600 mii de locuri de munca platite cu salariul minim.

Din punctul nostru de vedere ar trebui ca reprezentantii tuturor partilor implicate sa gaseasca o cale de dialog, astfel incat sa se identifice solutii pentru un grafic rezonabil de crestere a pensiilor, fara insa ca aceasta crestere sa se translateze direct intr-o reducere a veniturilor nete ale salariatilor.

Este important ca acest demers sa fie de aceasta data unul transparent, bazat pe evaluari judicioase si totodata construit plecand de la principiul unei asumari in comun a costurilor de finantare a sistemului de securitate sociala.

Avand in vedere cele de mai sus, BNS respinge ferm orice intentie de crestere a poverii fiscale asupra veniturilor din munca obtinute de salariati.