Blocul National Sindical (BNS) a lansat cinci recomandari pentru coalitia de guvernare care sa fie cuprinse in viitorul program de guvernare, in cadrul unui workshop tematic organizat miercuri, la Bucuresti.

Blocul National Sindical solicita ca cele cinci puncte sa fie cuprinse in viitorul program de guvernare, astfel incat, in politica de coeziune 2021-2027, prin care Romania va primi de la Uniunea Europeana 46 de miliarde de euro, sa nu fie repetate greselile din Planul National de Redresare si Rezilienta.

Confederatia Europeana a Sindicatelor (ETUC) a organizat miercuri, in parteneriat cu Blocul National Sindical, un workshop tematic din cadrul programului intitulat "Viitorul fondurilor europene pentru coeziune si tranzitie echitabila: cu sau fara lucratori?".

Reprezentantii BNS considera ca este extrem de important sa fie finantate interventii la nivelul regiunilor mai putin dezvoltate care sa contribuie in mod real si durabil la reducerea disparitatilor regionale si a inegalitatilor.

"Solicitam Guvernului o evaluare a modului in care, pe aceasta noua perioada de programare 2021-2027, sunt alocati banii pe programele existente si pe regiuni. In momentul in care Guvernul Orban a conceput Planul National de Redresare si Rezilienta, am constat ca banii europeni erau orientati cu precadere spre fiefurile liberale din tara. De pilda, doar pentru metroul de la Cluj-Napoca puteau fi alocati 2 miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde de euro din PNRR. Ulterior, in urma recomandarilor noastre catre toti oamenii politici, metroul de la Cluj a ramas doar cu 600 de milioane de euro, restul banilor necesari pentru constructie sustinandu-se de la bugetul de stat. Problema este ca daca aceste fonduri europene ajung doar in anumite comunitati locale, adancim si mai mult ecartul dintre judetele si regiunile bogate si cele sarace. Avem deja decalaje grave intre regiuni! Apare si riscul de depopulare. Oamenii vor migra catre comunitatile mai bogate, iar sansa de a reechilibra dezvoltarea economica si sociala teritoriala va deveni inexistenta! Si tocmai acesta este scopul politicii de coeziune: sa abordeze disparitatile economice si sociale dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene!", a declarat Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical.

Conform sursei citate, este nevoie ca in procesul de evaluare a interventiilor sa se acorde mai multa atentie aspectelor calitative.

"Astazi, statul roman finanteaza o multime de start-upuri de economie sociala. Adica, reusim sa integram, pe hartie, in piata muncii persoane vulnerabile cu sute de milioane de euro din bugetele Ministerului Economiei sau Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene. Dar aceste startup-uri sunt selectate pentru finantarea cu bani europeni sau de la bugetul de stat doar in urma unor criterii cantitative. Concret, sunt punctate mai mult firmele care creeaza mai multe locuri de munca, dar nimeni nu se uita si la calitatea locurilor de munca. Asa ca cele mai multe contracte de munca incheiate cu startup-uri sunt pe timp partial de munca (doua ore, de exemplu) si pe salariul minim. Consideram ca aceste criterii cantitative trebuie transformate in criterii calitative", sustin reprezentantii BNS.

Potrivit organizatiei sindicale, trebuie bonficate startup-urile care creeaza locuri de munca de calitate, cu contracte pe minimum 8 ore de munca.

"Rata de disparitie a startup-urilor in Romania este uriasa. Romania nu are o analiza a numarului de firme care au crescut numarul de salariati, cum s-au dezvoltat aceste startup-uri dupa ce au fost sprijnite cu bani europeni si de la bugetul de stat", precizeaza sindicalistii.

Totodata, BNS solicita corectarea cadrului legislativ in domeniul achizitiilor pentru a maximiza efectele sociale generate in special in cazul marilor proiecte de investitii. Concret, sindicalistii solicita introducerea unor conditionalitati legislative care sa vizeze componenta sociala a achizitiilor publice finantate din bugetul public sau din fonduri europene, ca de exemplu introducerea obligativitatii existentei contractelor colective de munca.

"Aceasta este o alta problema cu care Romania se confrunta: in caietele de sarcini pe care firmele trebuie sa le indeplineasca atunci cand participa la licitatiile publice, nu exista indicatori cu caracter social. De pilda, cand o companie castiga un contract pentru reabilitarea unui drum, nimeni nu se uita la numarul de contracte colective de munca incheiate in acea companie. Stim ca aceste contracte ierarhizeaza salariatii. Cei cu studii inalte, primesc automat salarii mai mari, de exemplu. Neavand aceste contracte, cei mai multi dintre ei sunt platiti pe salariul minim. Iar Romania are obligatia de a transpune in legislatie pana in luna noiembrie a anului viitor noua Directiva a salariului minim. Conditia este sa acoperim 80% din angajatii romani cu contracte colective de munca. Cum credem noi ca am putea face asta?", a mentionat Dumitru Costin.

Totodata, reprezentantii organizatiei sindicale solicita eliminarea prevederii legale prin care companiile care participa la licitatii publice pot subcontracta activitatea de baza.

"Astazi, o firma care castiga un contract pentru reabilitarea unui pod, de exemplu, nu este obligata sa aiba muncitori calificati sau tehnologiile necesare. Astfel, firma poate subcontracta lucrarile. Asa exista in Romania firme specializate in castigarea de licitatii care executa lucrarile prost, nu isi platesc subcontractorii, iar Comisia Europeana ajunge sa nu ne mai deconteze integral sau partial proiectele, astfel cheltuielile sunt si mai mari pentru bugetul de stat", precizeaza sursa citata.

O alta solicitare se refera la eliminarea birocratiei din proiectele pe fonduri europene.

"In multe cazuri, birocratia este excesiva pentru a dovedi indeplinirea unor indicatori. Putem spune ca Romania opereaza smechereste astazi. Spunem ca nu dam ajutoare de stat companiilor, dar le ajutam sa investeasca in capitalul uman. Exista fonduri europene pentru programe de formare profesionala la care aplica firme specializate in acest lucru, ONG-uri si sindicate. Acestea formeaza lucratori din diverse companii, dar statul le impune o conditie imposibila: sa mearga aceste entitati in firmele unde au format angajatii si sa ceara angajatorilor promovarea angajatilor, modificari de contracte de munca, in contextul in care acei salariati au competente crescute", se mentioneaza in document.

Conform sursei citate, firmele raman astfel cu avantajul de a avea angajati competenti, formati, dar ONG-urile si sindicatele ajung sa depinda de hartii din partea angajatorilor, care sa ateste ca a fost modificata fisa postului pentru o parte dintre angajati sau ca salariile au fost crescute, ca urmare a programelor de formare profesionala derulate

"Solutia este foarte simpla in acest caz: banii pe programele de formare profesionala pentru angajatii companiilor trebuie recunoscuti drept ajutor de stat, iar firmele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii clare ca sa isi poata forma angajatii pe bani europeni. Iar efectele se vor vedea apoi in economie: angajati mai bine platiti. In caz contrar, Romania nu face decat sa cheltuie sute de milioane de euro degeaba. Reiteram faptul ca rolul sindicatelor in politica de coeziune este crucial pentru a ne asigura ca banii europeni sunt impartiti echitabil intre regiuni, iar beneficiile ajung in mod egal la lucratori", se mai spune in document. Pentru informatii suplimentare, click aici!