Cushman & Wakefield, in parteneriat cu Federatia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR), a lansat in aprilie 2020 un sondaj care vizeaza hotelierii romani** pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra industriei hoteliere. Sondajul exploreaza felul in care afacerile au fost afectate din cauza pandemiei COVID-19, identificand factorii critici dominanti din criza. Cushman & Wakefield si FIHR vor continua sa initieze discutii relevante cu autoritatile, in vederea obtinerii unui sprijin adecvat pentru industria hoteliera.

Primele cazuri de coronavirus in Romania au fost anuntate pe 26 februarie 2020, iar Guvernul a implementat o stare de urgenta incepand cu 14 martie si a restrictionat toate calatoriile internationale. Desi asteptarile initiale pentru 2020 erau promitatoare, datele din 2019 indicand o crestere de 5% a innoptarilor fata de 2018, situatia generata de COVID-19 si restrictiile adoptate in consecinta de catre guvern, au cauzat o criza fara precedent in industria hoteliera.

Luand in considerare conditiile actuale ale pietei si sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri** afirma ca afacerea lor nu va putea supravietui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerand ca sondajul a fost realizat intre lunile aprilie si mai, iar cererea nu a revenit inca, pragul de supravietuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins in luna august. Desi hotelierii au pus in aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o interventie guvernamentala este necesara in mod urgent pentru a proteja forta de munca din industria hoteliera.

Similar altor tari din CEE, hotelurile din Romania au fost nevoite sa isi schimbe prioritatile, concentrandu-se pe reducerea cheltuielilor operationale si costurilor de promovare si marketing, in paralel cu gestionarea fluxului de anulari ale rezervarilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenti au apelat la schema de somaj tehnic subventionata de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. In general, hotelierii romani** au luat masuri de reducere a efectivului de salariati peste media din CEE, reducand personalul cu 29%, in comparatie cu o medie de 24% in CEE. In pofida faptului ca granitele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondentii hotelieri romani** au exprimat cel mai mare nivel de nemultumire comparativ cu celelalte tari din CEE, 85% dintre acestia considerand ca informatiile comunicate de autoritati au fost neclare. Desi gradul de satisfactie fata de sprijinul guvernamental este relativ scazut, s-a inregistrat un nivel mai mare decat in celelalte tari din CEE, cu 15% din hotelieri** satisfacuti, in comparatie cu 10% in celelalte tari.

Pe masura ce hotelurile s-au redeschis si se pregatesc sa intre intr-o perioada de revenire, exista multa incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri** au o intelegere clara a modalitatilor de accesare a sprijinului propus, in timp ce marea majoritate ramane nemultumita cu privire la gradul de accesibilitate a masurilor de sprijin guvernamental.

In timp ce in multe alte tari, guvernele au anuntat deja un ajutor specific pentru turism si sectorul hotelier, de exemplu subventii financiare directe in Republica Ceha, vouchere de calatorie in Polonia si campanii agresive de promovare a turismului intern in Germania, in Romania, hotelierii au primit un ajutor limitat.

In saptamanile cuprinse intre 24 aprilie si 25 mai, 75% dintre hotelieri** au declarat ca sunt pregatiti sau extrem de pregatiti pentru redeschiderea proprietatilor, 87% fiind increzatori ca pot asigura siguranta clientilor si a angajatilor. Pe masura ce hotelurile s-au redeschis si altele continua sa se pregateasca pentru redeschidere, hotelierii** afirma ca asigurarea securitatii sanitare pentru oaspeti si angajati reprezinta principala prioritate a lor. In conditiile in care Covid-19 provoaca un grad semnificativ de ingrijorare in randul turistilor si a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondentilor au indicat ca sunt in favoarea obtinerii unei noi certificari de sanatate si securitate (Health & Safety).

Odata cu relaxarea restrictiilor de calatorie, mai multe hoteluri (in special branduri internationale si locale) doresc sa redeschida, in ciuda lipsei de sprijin din partea autoritatilor. In timp ce cererea foarte scazuta ramane cea mai mare preocupare a hotelierilor, acestia se vor confrunta, de asemenea, si cu provocari cauzate de cresterea ofertei pe piata, considerand ca unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

In comparatie cu alte piete hoteliere din CEE, hotelurile romanesti sunt mai putin dependente de cererea internationala, aproape 80% din sosiri fiind interne. In timp ce acest factor va ajuta cu siguranta la procesul de redresare al pietei, recuperarea lenta anticipata a turistilor care calatoresc in interes de afaceri ramane o preocupare, considerand ca acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din Romania. Pe langa acestea, companiile multinationale sunt interesate de mutarea unor operatiuni in Romania, un factor care va determina o crestere importanta a cererii din sectorul de business.

In plus, desi este probabil sa aiba un impact principal asupra hotelurilor din Bucuresti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performantelor hoteliere si sa marcheze procesul de recuperare printr-o crestere sanatoasa a gradului de ocupare si a ADR-ului.

Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier romanesc ramane pozitiva, sustinuta de cresterea sanatoasa a turismului din ultimii ani, precum si de atractivitatea continua a tarii pentru intreprinderile internationale ce stimuleaza cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numarul de nopti in spatiile de cazare platite in Bucuresti este asteptat sa atinga nivelul de dinainte de criza doar intre 2023 si 2024, iar mai apoi este prevazuta o crestere sanatoasa in anii urmatori.