In noiembrie, creste usor teritoriul furiei si al fricii, de la 59% in octombrie la 62%. Procentele sunt egale cu cele din mediul rural, ceea ce arata o usoara stabilizare a emotiilor. Emotiile romanilor sunt astazi mai degraba negative decat pozitive, atat in mediul urban cat si in mediul rural, cu teritoriul furiei si al fricii (62%) pe primul loc, urmat de oboseala si dezamagire (24% in urban si 27% in rural).

Mediul rural: Furia si panica au scazut constant din luna august pana acum (de la 73% la 62%), fiind inlocuite de oboseala si dezamagire, un proces firesc ce arata o scadere a energiei oamenilor. Frica si furia sunt fateta energica e emotiilor negative, iar oboseala/ dezamagirea sunt emotii tipice oamenilor lipsiti de energie.

In mediul rural, cea mai resimtita emotie este in continuare ingrijorarea, insa este resimtita ma ales de catre maturii fara partener (25%). In luna octombrie, aceasta era resimtita mai degraba de catre familiile moderne din mediul rural (26%).

Cresc emotiile negative si scade satisfactia fata de aspectele de baza ale vietii.

Dupa cresterea substantiala a satisfactiei fata de venituri si cariera intre lunile august si octombrie, in noiembrie aceasta scade. Mai mult, cresc usor emotiile negative – in mediul urban cresc furia si panica, iar in mediul rural, oboseala/dezamagirea sunt constante, dar ceva mai mari decat in mediul urban.

Acest lucru inseamna ca oamenii din mediul urban au inca suficienta energie sa fie furiosi, spre deosebire de cei din mediul rural. Asta inseamna ca familiile moderne si traditionale, cele mai furioase segmente din mediul urban, au nevoie sa le fie canalizata energie, chiar ea si negativa, au nevoie de oportunitati de implicare pentru a schimba ceva in jurul lor.

Analiza aprilie-noiembrie: Schimbare brusca in prioritati! Scade orientarea catre schimbare si creste cea catre stabilitate si traditie (in mediul urban). In mediul rural, trendul este opus.

Mediul urban: Mediul urban se apropie ca prioritati de cel rural, cu o importanta crescuta acordata stabilitatii (de la 26% la 32%) si o scadere a orientarii catre schimbare (de la 34% la 27%), teritoriul opus.

Mediul rural este mai degraba constant in orientarea catre stabilitate si grija fata de luna octombrie (38%), cu o usoara scadere a teritoriului depasirii obstacolelor, de la 26% la 21%.

Segmente: In luna octombrie, segmentul milenialilor inregistreaza cel mai inalt scor (45%) pentru orientarea catre schimbare, cu o scadere de 4% fata de luna octombrie, in mediul urban. Milenialii din mediul rural erau in octombrie opusi celor din mediul urban (58% aleg stabilitatea), lucru ce arata faptul ca depind ca prioritati de mediul in care traiesc, mai mult decat celelalte segmente. In luna noiembrie, orientarea lor catre stabilitate scade la 32%.

Mediul urban pare sa fie mai rapid in schimbari. Astfel, are loc o scadere mai abrupta a orientarii catre schimbare si o crestere semnificativa a orientarii catre stabilitate, responsabilitate si credinta, cea mai mare din mediul urban de pana acum (de la 26% la 32%). Mediul rural urmeaza trendul romanilor din mediul urban, dar cu intarziere, asa ca aici orientarea catre stabilitate este mai degraba constanta (38%).

Aceasta schimbare are loc in contextul cresterii usoare a fricii/ panicii ca emotii prin care se descriu romanii. Orientarea catre stabilitate are loc si in contextul scaderii satisfactiei cu aspectele de baza, precum veniturile si locul de munca. In toate aceste luni, am putut observa o corelatie dintre scaderea satisfactiei si orientarea catre stabilitate. Romanii isi doresc stabilitate atunci cand aceasta le este amenintata – venituri mici, incertitudine –iar asta coreleaza si cu cresterea emotiilor negative, mai ales din teritoriul furiei si al panicii.

Au scazut toate toate categoriile de cheltuieli, din perspectiva romanilor. Ei apreciaza ca au cheltuit mai putin atat pentru a-si satisface nevoi de la baza piramidei, precum cea de siguranta si supravietuire (scadere de la 58% la 51%), cat si cele de dezvoltare personala si stima de sine (de la 12% in octombrie la 8% in noiembrie).

Punctual, vedem scaderi insclusiv la categorii de produse care erau in crestere in luna octombrie, precum - electrocasnice (de la 20% la 14% in mediul urban), carti – de la 19% la 12%. Acest lucru se poate intampla pentru ca romanii mai cheltuitori, cei care provocau cresterea cheltuielilor, s-au abtinut de la cumparaturi in ultima luna, inainte de Black Friday. Cu toate astea, aceasta abtinere nu a fost considerata drept economisire, pentru ca romanii apreciaza si ca au pus mai putini bani deoparte in luna noiembrie (scadere de la 17% la 13%).

Cine economiseste cel mai mult: In mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri, care declara in proportie de 22% ca au pus bani deoparte in ultima luna. Pe locul al doilea sunt tinerii profesionisti, cu 18%. In mediul rural, cei mai economi sunt seniorii pensionari, 28% au economisit in luna noiembrie, urmati de familiile traditionale (15%).

In mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri – 22% au pus bani deoparte. Luna trecuta, ei erau segmentul care declara ca a cheltuit cel mai putin pe alimente –76% dintre ei doar pe strictul necesar. Ei sunt, totusi, cei mai multumiti de locul de munca – 70%.

In mediul rural, tinerii profesionisti au cheltuit mai mult decat media pe electrocasnice (20%) si au cheltuit pe aceasta categorie mai mult decat acelasi segment din mediul urban (18%).

In luna octombrie, orientarea catre relatii sociale nu mai coreleaza cu cresterea cheltuielilor in afara casei, ci se exprima prin cumparaturi pentru casa. Curatenia casei si investitiile in electrocasnice, mobilier si decoratiuni reprezinta incercari ale romanilor de a se adapta la noile restrictii, dar si la venirea frigului.

Brandurile pot face apel la imagini in care dimensiunea sociala e importanta, dar exprimata mai mult in relatii familiale si cu prieteni apropiati.