Regresul pietei locale a constructiilor din ultimii patru ani a influentat si productia interna de betoane pe baza de ciment, aceasta consemnand o scadere de la circa 8 milioane de metri cubi in 2008 la mai putin de 4 milioane mc in 2011 si la aproape 2 milioane mc in primele sapte luni ale anului trecut, potrivit celor mai recente date disponibile de la Institutul National de Statistica (INS). Pretul cimentului, cel mai scump material care intra in compozitia betonului, influenteaza costul de productie a acestuia, fluctuatiile fiind direct proportionale. Scaderea pietei constructiilor a implicat si o diminuare a vanzarilor de materiale, precum si o scadere a preturilor atat la ciment, cat si la celelalte materiale ce intra in componenta betoanelor. Astfel, incepand din anul 2010, preturile medii anuale ale cimentului au scazut fata de nivelul lui 2009, iar in luna iulie 2012 acestea se situeaza la 93% fata de anul 2009, potrivit INS. Industria locala a betoanelor, dominata de cele trei mari grupuri producatoare de ciment din Romania, prin Holcim SA, Lafarge Agregate Betoane SA si Carpat Beton, reprezinta un segment fragmentat din punct de vedere geografic, fiind alcatuita din pietele regionale create in jurul statiilor de betoane. Practica administrativa a Consiliului Concurentei a stabilit ca dimensiunea locala a pietei de betoane este limitata la o raza de circa 25 km - 40 km in jurul facilitatilor de productie (statiilor de betoane). Cererea din domeniu provine, preponderent, de la antreprenorii de lucrari civile, industriale si de constructii de drumuri.

 

Spre deosebire de alte sectoare economice, principala caracteristica a pietei betoanelor de ciment este reprezentata de cererea stabila din domeniu, avand in vedere faptul ca beneficiarul final al proiectelor realizate cu acest tip de material este statul, prin programele de investitii in infrastructura de transport. Astfel, informatiile privind lucrarile ce se vor executa sunt cunoscute, cea mai mare parte din cantitatile necesare de materiale de constructii fiind determinabile, ceea ce indica existenta unei cereri stabile pe piata betoanelor, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurentei. Alte caracteristici ale acestui domeniu sunt reprezentate de omogenitatea produsului (avand in vedere faptul ca fiecare tip de beton este standardizat), costurile simetrice (productia presupune acelasi tip de costuri indiferent de fabricant), precum si ponderea semnificativa a costului transportului in pretul betonului (cuprins intre 4% si 25%).

 

In cazul structurilor rutiere rigide, imbracamintea constituie elementul principal si, in consecinta, comportamentul structurii rutiere in exploatare se confunda cu reactiile acestui strat. In general, imbracamintile rutiere rigide se realizeaza pe intreaga latime a partii carosabile, sub forma de dale din beton de ciment, cu o grosime cuprinsa intre 18 cm si 25 cm, avand rosturi longitudinale intre benzile de circulatie, precum si rosturi transversale de contractie si dilatatie. Din datele furnizate de companiile chestionate de Consiliul Concurentei in vederea realizarii unui studiu complex al pietei locale de infrastructura, datorita conditiilor atmosferice din Romania si climatului specific acesteia, aplicarea imbracamintii din beton de ciment a avut rezultate foarte bune, dovedind fiabilitate in timp. De pilda, cheltuielile totale de executie si intretinere pe perioada de exploatare sunt mai reduse decat cele aferente solutiilor pe baza de bitum, pentru aceeasi perioada de timp si acelasi trafic rutier intens si greu, desi cheltuielile initiale de constructie sunt relativ mari. De asemenea, betonul de ciment are o rezistenta sporita la uzura, fiind un material indeformabil la orice temperatura a mediului. Comparativ cu imbracamintea bituminoasa, cea rigida asigura o durata dubla de utilizare in conditii normale de trafic. Totusi, in Romania sunt inca preponderente structurile rutiere bituminoase (din mixturi asfaltice).