"Factorii ESG si valoarea pe termen lung pot fi considerati doua fete ale aceleiasi monede, sunt interdependenti. Lumea se schimba, iar aceste schimbari pot afecta rapid mediul de afaceri, asa cum am observat recent. Este important ca societatile sa inteleaga faptul ca includerea principiilor de sustenabilitate in procesele decizionale poate contribui la crearea unui avantaj competitiv, raspunzand in acelasi timp la presiunea partilor interesate privind adoptarea practicilor de responsabilitate sociala. Acceptarea acestei tendinte va presupune o serie de schimbari in cultura organizationala, in procesele si tehnologiile existente, insa, pe termen lung, aceste eforturi pot duce la crearea de noi oportunitati, la imbunatatirea performantelor, dar si a reputatiei companiei", a declarat Laura Ciobanu, Manager, Schimbari Climatice si Sustenabilitate, EY Romania.

 

Odata cu introducerea legislatiei privind protejarea mediului, siguranta si protectia angajatilor si a comunitatilor, precum si obligativitatea raportarii nefinanciare, conceptul de sustenabilitate a devenit din ce in ce mai popular, in ton cu dialogul purtat la nivel global pe tema dezvoltarii sustenabile. 

In Romania, raportarea aspectelor nefinanciare este reglementata prin Ordinul nr. 1802/2014, care include modificarile aduse prin Ordinul MFP nr. 1938/2016 si Ordinul MFP nr. 3456/2018, si prevede obligativitatea companiilor cu peste 500 de angajati de a raporta informatii privind cel putin aspectele de mediu, sociale si de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea coruptiei si a darii de mita.

Conform sondajului derulat de EY, aproape 74% dintre respondenti sustin ca integrarea principiilor de sustenabilitate in strategia de business si managementul operatiunilor este o prioritate pentru companiile pe care le reprezinta. 

Peste 43% dintre companiile respondente cu mai putin de 500 de angajati raporteaza deja aspecte non-financiare. Din categoria intreprinderilor cu peste 500 de angajati, 85% dintre companiile respondente publica un raport de sustenabilitate/ declaratie nefinanciara, avand in vedere ca indeplinesc criteriul de obligativitate.

Aproximativ 80% dintre respondenti considera ca factorii de mediu, sociali sau de guvernanta corporativa sunt luati in considerare atunci cand companiile lor iau decizii in ceea ce priveste managementul operational si strategia de investitii. 10% afirma ca factorii ESG nu reprezinta un element important pe agenda strategica a companiilor din care provin. 

In contextul noii pandemii, cel mai important factor ESG luat in considerare de catre respondenti este „sanatatea si siguranta la locul de munca”, fiind prioritar pentru aproape trei sferturi dintre profesionistii cu putere de decizie din cadrul companiilor. 

Pe urmatoarele locuri ca importanta se situeaza „transparenta decizionala” (40%), „eficienta energetica” (29%) si „impactul general al activitatii companiilor asupra mediului” (27%).

Pe ultimele locuri se afla „evaluarea furnizorilor pe criterii de mediu si sociale”, „libertatea de asociere a angajatilor” si „protejarea biodiversitatii”. 

 

Peste jumatate din respondenti (52%) afirma ca epidemia Covid-19 a determinat o regandire a strategiei de business pentru companiile pe care le reprezinta, sustenabilitatea jucand un rol in redefinirea prioritatilor pe termen lung. 

Pentru 20% dintre respondenti, noua epidemie nu a determinat o schimbare a strategiei de business, iar pe 28% criza Covid-19 i-a determinat sa faca schimbari strategice la nivelul companiilor lor, insa sustenabilitatea nu a avut un rol in acest proces. 

Proiectele de implicare in comunitate reprezinta una dintre modalitatile prin care companiile pot integra sustenabilitatea in activitatea lor, avand astfel un impact pozitiv la nivel social si generand valoare pe termen lung. Volumul activitatilor de implicare in comunitate ale companiilor private este, insa, in mare parte, determinat de bugetul anual alocat catre proiecte CSR, direct influentat, la randul sau, de profitul anual al fiecarei companii. 

Investitiile sustenabile joaca si ele un rol in strategia de dezvoltare sustenabila a companiilor si pot varia ca volum in functie de domeniul de activitate. In aceasta privinta, epidemia Covid-19 a generat o crestere a bugetelor de sustenabilitate, in special pentru companiile care directionau peste 10% din bugetul anual in activitati de implicare in comunitate si pentru investitii responsabile. 

Pentru companiile care alocau intre 0% si 10%, se pot observa stagnari sau reduceri ale bugetelor de sustenabilitate, ilustrand vulnerabilitatea companiilor cu bugete anuale mai mici. 

Cele mai populare investitii responsabile in randul respondentilor sunt cele directionate pentru eficienta energetica, tehnologii care reduc impactul de mediu si achizitii responsabile. Peste 60% dintre profesionistii cu putere de decizie chestionati sustin alocarea de fonduri la nivelul companiilor lor pentru aceste tipuri de investitii.

Reducerea amprentei de carbon, precum si dezvoltarea de produse si servicii destinate incluziunii sociale si grupurilor dezavantajate ocupa locuri secundare, fiind considerate mai putin atractive de catre respondenti si companiile pe care le reprezinta.

 

Este inca incert in ce masura sustenabilitatea va juca un rol central in revenirea economica post-pandemie si ce principii de sustenabilitate vor lua in considerare companiile romanesti pentru investitiile viitoare. Insa, la nivel operational, sustenabilitatea pare sa devina un element tot mai important. 

Epidemia Covid-19 poate reprezenta un moment important pentru companiile romanesti, in care pot intelege provocarile atipice ale prezentului si se pot replia strategic pentru a se dezvolta sustenabil, creand valoare pentru toti stakeholderii. 

***

Studiul EY Romania desrpe sustenabilitate isi propune sa evidentieze tendinte ce pot fi ulterior validate prin cercetari de piata extinse, pe esantioane reprezentative. Acest material este dezvoltat pe baza informatiilor detinute la momentul redactarii. El are un caracter informativ si de aceea se recomanda apelarea la asistenta specializata inainte de a intreprinde orice actiune in baza lui.

Studiul este bazat pe raspunsurile a 66 de respondenti, membri din echipe de conducere cu functii relevante, parte din diverse companii apartinand urmatoarelor sectoare: divertisment (1,5%), turism si industria hoteliera  (1,5%), telecomunicatii (1,5%), industria auto (3,08%), industria chimica (1,5%), industria grea (4,62%), transport (4,62%), energie (6%), servicii financiare (4,62%), IT, software, internet (9,23%), servicii profesionale (cercetare, consultanta, comunicare - 9,23%), imobiliare/ constructii (10,77%), bunuri de larg consum (12,31%), comert (12,31%), alte sectoare (16,92%).

Datele au fost colectate in perioada 15 iunie - 1 august prin intermediul unei platforme interne EY. Pentru a consulta studiul, click aici!