Romania are nevoie urgent de o strategie nationala pentru tratarea saraciei energetice, in contextul in care aceasta s-a acutizat, iar consumatorii vulnerabili sunt in continuare expusi viitoarelor crize, a declarat Anca Sinea, coordonator al Observatorului Roman al Saraciei Energetice.

"In plina criza energetica, ajutoarele pentru plata facturilor reprezinta un instrument de interventie rapida necesar in sprijinul consumatorilor vulnerabili. Insa astfel de masuri nu fac decat sa pompeze bani intr-un sac fara fund, daca nu sunt insotite de investitii care sa protejeze cu adevarat consumatorii in fata crizelor viitoare. Aproape 17 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro) din bugetul de stat a costat pana acum schema de plafonare si compensare a preturilor la energie, pentru perioada noiembrie 2021 - aprilie 2023. Bani de la buget pentru plafonare nu mai sunt si ne-am intors de unde am plecat, ba chiar mai rau. Saracia energetica in Romania s-a acutizat, iar consumatorii vulnerabili sunt in continuare expusi viitoarelor crize. In fata acestei realitati, e mai mult decat evident ca Romania are nevoie urgent de o strategie nationala pentru tratarea saraciei energetice. O misiune dificila, dar nu imposibila", a spus Anca Sinea, conform unei opinii transmise, miercuri, AGERPRES.

Ea subliniaza ca Romania nu doar ca nu are o strategie pentru a aborda saracia energetica, dar "isi incalca o obligatie legala" de peste 10 ani in Legea Energiei din 2012, care prevede crearea unui Plan national de actiune pentru combaterea saraciei energetice.

Potrivit coordonatorului ORSE, pentru a lua cu adevarat masuri eficiente de sprijinire a populatiei si a preintampina socurile unor alte crize viitoare, e nevoie urgent sa se stie exact situatia consumatorilor in risc de saracie energetica (asa-numitii consumatori vulnerabili) sau care se confrunta deja cu aceasta situatie.

"Trebuie ca autoritatile sa stie cine sunt acestia, unde se afla, ce venituri au, in ce fel de locuinte se incalzesc, ce tip de energie folosesc, care este varsta lor, starea de sanatate etc. In al doilea rand, intrucat efectele acestor crize sunt complexe, iar capacitatea populatiei de a le face fata este limitata, este nevoie sa anticipam efectele si tipul de masuri necesare pentru un spectru mult mai larg de populatie. Cunoastem faptul ca vulnerabilitatea energetica este o situatie dinamica, iar in functie de o serie larga de factori, dimensiunea populatiei afectate poate varia. Spre urmare, este nevoie de un instrument tehnic complex si coordonat politic la nivel inalt, capabil sa inteleaga dimensiunea problemelor si sa ia decizii optime. Acest lucru nu se poate realiza fara un instrument de consultare tripartita la nivelul Guvernului, care sa includa autoritatile responsabile cu toate ministerele relevante (obligatoriu Ministerul Energiei, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, dar si autoritati cu portofolii mai indepartate, precum sunt Ministerul Finantelor, Ministerul Sanatatii, etc.), companiile din sectorul energetic si ONG-uri / asociatiile de consumatori", a punctat Anca Sinea.

Ea a subliniat ca, in prezent, lipsa de comunicare si declinarea de competente intre institutiile responsabile, inclusiv intre autoritatile la nivel central si cele de la nivel local, reprezinta una dintre cauzele majore care conduc la dificultati in evaluarea riscurilor, stabilirea si aplicarea unor masuri de sprijin optime pentru consumatori.

"Ultimii ani ne-au demonstrat faptul ca efortul care trebuie depus pentru a actiona in aceasta directie este deosebit de mare si ca el nu poate fi depus unilateral. Vorbim de colectarea si interpretarea de date, de expertiza la nivel de piata, de retele, etc. Actorii de piata, administrativi sau organizatiile neguvernamentale cunosc diferite laturi ale problemei, iar angajarea lor in dialog nu poate decat sa imbunatateasca capacitatea de raspuns a autoritatilor, sa creasca performanta politicilor publice, sa reduca costurile de luare a deciziilor si sa produca efecte mai bune la nivel de populatie intr-un climat generalizat de incredere. Atentie: nicio piata nu poate performa intr-un vid de incredere. Fara o asemenea abordare, niciun plan de actiune nu va sta in picioare. Asadar, in primul rand de aici trebuie sa plecam", a precizat sursa citata.

Coordonatorul ORSE a mentionat printre masurile ce pot fi luate: instrumente de finantare cu dobanda subventionata si garantate de stat pentru renovarea cladirilor, scheme de sprijin pentru instalarea de tehnologii sustenabile de producere a energiei (panouri pentru apa calda, panouri fotovoltaice cu sisteme de stocare, pompe de caldura etc.), politici de sustinere pentru crearea de comunitati de energie din surse regenerabile, campanii de promovare a modurilor de reducere a consumului prin utilizarea mai eficienta a energiei si combaterea risipei, pana la consultanta personalizata prin ghisee unice in primarii.

"Fondurile disponibile de la bugetul de stat, dar mai ales fondurile europene nerambursabile de miliarde de euro destinate tranzitiei energetice in Romania trebuie directionate cu prioritate catre acest gen de investitii. In esenta, cu cat solutiile sunt mai pliate pe nevoile reale ale gospodariilor, cu atat se risipesc mai putine resurse si efectele sunt mai scontate. In acest sens, este necesara rularea unor instrumente de diagnoza adecvate. Aceste instrumente exista deja atat in politicile europene, cat si in cele nationale. Vorbim despre audit energetic si date despre cladiri, despre baze de date privind diferite tipuri de ajutoare si forme de sprijin, date socio-economice ale gospodariilor, date de consum, etc. Colectarea lor sistematica este necesara, la fel ca si centralizarea si integrarea lor. Odata ce cauzele sunt mai usor de identificat, ele sunt si mai usor de tratat", a precizat Sinea.

Ea a semnalat ca, pana in prezent, compensarea facturilor a costat aproape 17 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro) si cifra inca se actualizeaza. Comparativ, suma depaseste intregul buget alocat in Planul National de Redresare si Rezilienta pentru cresterea eficientei energetice in cladiri prin componenta Valul de Renovare, de 2,2 miliarde de euro.

Cu cele 17 miliarde de lei cheltuite pe compensarea cresterii preturilor la energie in ultimul an si jumatate, s-ar fi putut sprijini instalarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa Verde Fotovoltaice pentru 850.000 de gospodarii, la valoarea actuala a sprijinului de maximum 20.000 lei/beneficiar, a punctat Anca Sinea.

"Altfel spus, aproape una din cinci gospodarii care traiesc in locuinte individuale in Romania, din cele 4,5 milioane existente (INS, 2021), ar fi putut beneficia de aceasta subventie. La un buget total de 1,75 miliarde de lei alocat in 2023 de Administratia Fondului pentru Mediu acestui program, fondurile s-au epuizat in cateva minute, in fiecare regiune a tarii. Aceasta demonstreaza inca o data interesul urias al romanilor pentru astfel de sisteme ce le permit o mai mare autonomie energetica si facturi mai mici la electricitate", a mentionat coordonatorul ORSE.

Conform datelor prezentate de aceasta, in Romania 8 din 10 cladiri au nevoie de renovare energetica, fiind vechi si ineficiente energetic, dar in continuare rata de reabilitare termoenergetica a cladirilor este foarte redusa, mai ales in mediul rural, pentru care nu au existat niciodata programe dedicate de renovare a locuintelor. In locuintele din mediul rural, cel mai expus saraciei energetice, procentul gospodariilor care se incalzesc cu lemn este de 80%, neavand acces la alte surse sau forme de incalzire. Totodata, alte cateva zeci de mii de gospodarii din Romania sunt intr-o situatie inimaginabila: nu au acces nici macar la electricitate, o nevoie minimala fara de care nu ne mai putem imagina astazi viata.

"Astazi, nimeni nu poate trai intr-un mod demn si sanatos fara energie. Accesul la energie este un drept esential al omului, stipulat in Pilonul european al drepturilor sociale. Datoria oricarui stat este de a asigura accesul tuturor cetatenilor la acest serviciu esential vietii. In fata unor ierni care nu se stie ce ne vor aduce in privinta preturilor la energie, cele mai recente date Eurostat indica o realitate dura: unul din zece romani (10,1% din populatie) nu si-a putut mentine locuinta suficient de calda, in 2021. Acest procent este peste media UE de 6,9% si ne plaseaza in topul tarilor celor mai vulnerabile din acest punct de vedere. Asadar, e nevoie urgent de solutii consistente, pe termen lung, ca romanii sa nu tremure de frig in case. Iar aceste solutii nu pot fi gasite decat impreuna, prin dialog, cooperare si printr-un plan concret de actiuni! Saracia energetica este o problema a intregii societati", a punctat Anca Sinea.

Observatorul Roman al Saraciei Energetice (ORSE) este un proiect initiat de Centrul pentru Studiul Democratiei, think-tank infiintat in anul 2006 in cadrul Departamentului de Stiinte Politice, Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj, in cadrul careia functioneaza ca centru de cercetare acreditat. Scopul acestei initiative este de a oferi o perspectiva de 360 de grade asupra saraciei energetice la nivel national, precum si expertiza necesara pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afecteaza o mare parte a populatiei. Pentru informatii suplimentare, click aici!