Organizatia Salvati Copiii Romania solicita Ministerului Educatiei sa revina asupra propunerii legislative de a conditiona acordarea burselor sociale elevilor cu un parinte decedat de venitul mediu net lunar pe membru de familie, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic sau egal cu salariul minim net pe economie. Potrivit datelor EUROSTAT si ale Institutului National de Statistica, Romania are una dintre cele mai mari rate de saracie persistenta din Uniunea Europeana in familiile cu copii (20,3%), in special in randul familiilor monoparentale (33,7%). Cu toate acestea, copiii care isi pierd un parinte fac parte din familii care se confrunta cu sarcini financiare bruste, neplanificate, cea mai importanta fiind pierderea unei surse de venit, aspecte care nu sunt luate in considerare in acordarea burselor sociale standard.

Copiii care provin din familii in care unul dintre parinti a decedat au deja o vulnerabilitate crescuta. Daca in cazul familiilor monoparentale, celalalt parinte poate fi in continuare prezent in viata copilului, chiar daca nu locuieste in aceeasi casa, ceea ce ofera un anumit nivel de stabilitate emotionala si financiara, copiii care au pierdut un parinte nu mai au aceasta sursa potentiala de stabilitate. Ei trebuie sa se adapteze la o noua realitate in care parintele decedat nu va mai fi niciodata prezent. Acest lucru exercita un impact profund asupra starii lor emotionale si poate genera sentimente de insecuritate pe termen lung. Multi dintre copii au nevoie de consiliere psihologica specializata pentru a face fata pierderii unuia dintre parinti, ceea ce inseamna costuri suplimentare.

Din perspectiva drepturilor copilului, fiecare copil are dreptul la un nivel de trai adecvat pentru dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, asa cum se afirma in Conventia Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Prin nerecunoasterea provocarilor unice cu care se confrunta copiii care si-au pierdut un parinte, nu ne indeplinim obligatiile morale si legale de a le proteja drepturile.

Prin urmare, Organizatia Salvati Copiii Romania solicita Ministerului Educatiei sa reconsidere criteriile pentru acordarea burselor sociale, prin eliminarea literei b „este vaduva” (art. 5, alin 5), astfel incat legea sa reflecte nevoile specifice ale copiilor orfani de un parinte.

Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania, a precizat: „Asa cum stim, perioadele de criza sociala vulnerabilizeaza o data in plus tocmai categoriile sociale aflate in risc. Or, in cazul copiilor care provin din familii cu un parinte decedat, riscul este deja major si pe mai multe planuri: financiar, emotional, social. Acesti copii au nevoie de un sprijin constant si de stabilitate, de aceea consideram imperios ca bursele alocate lor sa nu sufere diminuari. Nicio economie nu se poate face la buget, in mod matur, afectand tocmai categoriile sociale vulnerabile”.

 

In 2021, peste 1,5 milioane de copii din Romania (41,5% din numarul total al copiilor) cresteau in risc de saracie sau excluziune sociala, a carei intensitate s-a marit comparativ cu anii anteriori. Riscul de saracie sau de excluziune sociala in randul copiilor este mult mai mare in zonele rurale decat in mediul urban: in 2021, rata a fost de 16,1% in orasele mari, 30,7% in urbanul mic si suburbii si 50,1% in zonele rurale. Dintre tarile UE, cea mai mare proportie de copii si tineri (15-29 de ani) care au fost grav defavorizati din punct de vedere material si social in 2021 a fost inregistrata in Romania (23,1%), urmata de Bulgaria (18,7%), Grecia (14,2%) si Ungaria (10,3%).

De retinut ca deprivarea materiala si sociala severa afecteaza in primul rand copiii. In 2022, aproape una din 6 familii din Romania nu si-a putut permite sa isi incalzeasca locuinta in mod corespunzator (15,2%) si aproape una din patru nu si-a putut permite o masa hranitoare (22,1%), cu situatia cea mai dramatica in cazul familiilor cu trei sau mai multi copii (peste 25%).

 

Abandonul scolar ramane o problema persistenta pe intreaga perioada de implementare a Legii Educatiei Nationale nr. 1/2011. In anul scolar 2019/2020, numarul elevilor afectati de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar si gimnazial si 14.381 la nivelul liceal. Ramane ingrijorator fenomenul neparticiparii scolare, inregistrandu-se 286.150 de copii cu varste intre 7 si 17 ani care nu se aflau in sistemul educational la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2.500.000 de copii de varsta scolara.

De asemenea, problema abandonului scolar timpuriu persista. In anul 2021, rata tinerilor cu varste intre 18 si 24 de ani care nu au finalizat invatamantul secundar superior si nu urmeaza niciun program educational sau de formare a inregistrat o usoara imbunatatire, ajungand din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, aceasta rata ramane semnificativ mai mare decat media Uniunii Europene, care este de 9,7%. In special, rata abandonului scolar timpuriu este extrem de ridicata in randul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi cu varste intre 18 si 24 de ani au finalizat invatamantul secundar superior, in comparatie cu 83,3% din totalul populatiei generale.