Forvis Mazars, lider internațional în servicii de audit, fiscalitate și consultanță, publică astăzi noi concluzii din cadrul barometrului său anual dedicat liderilor C-suite, surprinzând perspectivele liderilor de afaceri și ale organizațiilor pe care le conduc, la șase luni de la publicarea studiului privind perspectivele pentru anul 2026.
Bazate pe cel mai recent sondaj global realizat de companie, concluziile de la jumătatea anului 2026 confirmă că diversificarea a devenit principalul răspuns strategic al liderilor de afaceri la incertitudinea economică și geopolitică. Indiferent de sector sau regiune, organizațiile își adaptează operațiunile, modelele de afaceri și planurile de dezvoltare pentru a-și consolida reziliența și pentru a identifica noi oportunități de creștere. În acest context, companiile își diversifică sursele de finanțare și resursele, redirecționează investițiile către domenii cu potențial mai ridicat și își extind prezența pe noi piețe și în noi regiuni.
Sondajul global a fost realizat în rândul a peste 1.000 de lideri executivi din 18 țări și teritorii, iar raportul evidențiază cinci evoluții majore:
• Paradoxul global s-a accentuat: deși ambițiile de creștere rămân ridicate (92%), iar condițiile de piață sunt în continuare considerate favorabile, nivelul de încredere al liderilor s-a redus semnificativ. Creșterea costurilor cu energia, riscurile din lanțurile de aprovizionare și instabilitatea geopolitică fac mediul de afaceri mai dificil de gestionat.
• Factorii care influențează cel mai puternic mediul de afaceri se schimbă: factorii economici, inclusiv inflația (40%, +2 puncte procentuale), au devenit principala preocupare pentru liderii executivi, depășind inteligența artificială (37%, -3 puncte procentuale). În același timp, prețurile ridicate ale energiei și riscul de penurie au urcat cu 12 puncte procentuale și au reintrat în top trei tendințe cu impact asupra companiilor (37%), înaintea concurenței crescute (26%, -5 puncte procentuale).
• Capitalul și investițiile sunt redirecționate: organizațiile continuă să investească, însă prioritățile se schimbă. Resursele financiare sunt realocate dinspre domenii precum dezvoltarea competențelor, atragerea de talente și lansarea de produse și servicii noi către managementul lanțului de aprovizionare, singurul domeniu care a câștigat importanță în ceea ce privește investițiile.
• Operațiunile și relațiile comerciale reconfigurează planurile de extindere: liderii C-suite își adaptează strategiile de extindere pentru a-și consolida operațiunile și pentru a dezvolta noi relații comerciale. China Continentală, America Latină și Australia/Asia-Pacific se află printre cele mai atractive destinații pentru extinderea relațiilor comerciale și a operațiunilor.
• AI intră în era randamentelor - de la intenție la impact: companiile încep să identifice și să măsoare mai clar beneficiile generate de investițiile în inteligență artificială. Peste 60% dintre organizații raportează randamente de până la 10% din investițiile în AI, iar aproximativ una din cinci înregistrează câștiguri de peste 20%, confirmând trecerea de la intenția de adoptare la generarea unui impact concret asupra afacerii.
Mark Kennedy, Partner și Chief Clients & Markets Officer în cadrul Forvis Mazars Group, a comentat rezultatele studiului: „Diversificarea nu mai este un element secundar al strategiei, ci devine tot mai mult un pilon central al acesteia. Pentru liderii C-suite, întrebarea nu mai este dacă să diversifice, ci cum să o facă într-un mod coerent, la nivelul piețelor, lanțurilor de aprovizionare, surselor de finanțare și tehnologiei, consolidând reziliența fără a genera o complexitate dificil de gestionat. Desigur, abordarea va varia în funcție de dimensiunea organizației, de sectorul în care activează și de publicul căruia i se adresează. Liderii care vor avea succes vor fi cei care reușesc să echilibreze ambiția cu flexibilitatea și viteza de reacție cu controlul, mai ales într-un context în care inteligența artificială devine atât o sursă de productivitate, cât și un diferențiator competitiv important. Astăzi, performanța organizațiilor este evaluată tot mai mult prin prisma rezultatelor pe care acestea le obțin în materie de eficiență, productivitate și creștere. În contextul actual, reziliența se construiește prin integrarea flexibilității în strategie, pe măsură ce diversificarea încetează să mai fie o opțiune și devine o condiție esențială pentru creștere”.
Datele arată că optimismul privind creșterea rămâne ridicat: 92% dintre liderii executivi își mențin perspectivele pozitive pentru dezvoltarea afacerilor, la același nivel ca la începutul anului și în linie cu rezultatele din 2025. De asemenea, trei sferturi dintre respondenți continuă să considere favorabile condițiile de piață pentru creștere, atât pe plan local (78%), cât și la nivel internațional (73%). Cu toate acestea, incertitudinea și volatilitatea la nivel global au determinat o scădere semnificativă a încrederii liderilor în capacitatea lor de a gestiona factorii externi cu cel mai mare impact asupra afacerilor (35%, față de 43% în urmă cu șase luni), acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat de la vârful pandemiei din 2021.
În ultimele șase luni, factorii economici, inclusiv inflația, au revenit pe primul loc în topul tendințelor care influențează mediul de afaceri (40%), depășind inteligența artificială, aflată acum pe poziția a doua (37%). În același timp, prețurile ridicate ale energiei și riscul de penurie au revenit în top trei preocupări ale liderilor de afaceri (37%), înregistrând o creștere de 12 puncte procentuale după o perioadă de 12 luni în care presiunea acestui factor s-a diminuat. Totodată, provocările din lanțurile de aprovizionare au intrat pentru prima dată în top cinci factori cu cel mai mare impact asupra companiilor, fiind menționate de 27% dintre liderii executivi.
Capitalul și investițiile sunt redirecționate pentru a limita efectele șocurilor economice
Deși numărul companiilor care își majorează investițiile rămâne ridicat, prioritățile de alocare a capitalului se schimbă. Investițiile sunt redirecționate dinspre domenii precum dezvoltarea competențelor, atragerea de talente, sustenabilitatea și consolidarea brandului către managementul lanțului de aprovizionare, pe fondul incertitudinilor și perturbărilor actuale.
Aceeași abordare pragmatică se reflectă și în strategiile de creștere. Alianțele strategice și joint venture-urile (50% dintre liderii C-suite) au depășit ușor fondurile de private equity (44%) ca opțiuni preferate pentru extindere și finanțare. Interesul ridicat pentru ambele modele evidențiază nevoia organizațiilor de flexibilitate, partajarea riscurilor și accesul la noi capabilități, dincolo de modelul tradițional de creștere bazat exclusiv pe resurse proprii.
Peste jumătate dintre liderii executivi, din toate regiunile analizate, declară că și-au diversificat resursele în ultimele șase luni ca răspuns la evoluțiile geopolitice. Prin comparație, aproximativ un sfert dintre organizații au adoptat sau au accelerat strategii de friendshoring, offshoring sau nearshoring.
În același timp, presiunea costurilor este transferată tot mai frecvent către clienți: 54% dintre organizații au ales să reflecte costurile suplimentare în prețurile practicate, în timp ce 46% absorb parțial sau integral aceste costuri. Tendința testează atât capacitatea companiilor de a-și menține politica de prețuri, cât și loialitatea clienților.
Operațiunile, relațiile comerciale și planurile de extindere sunt reconfigurate pentru a susține creșterea
Liderii C-suite își regândesc planurile operaționale și relațiile comerciale pentru a răspunde mai eficient schimbărilor din mediul de afaceri. Această tendință consolidează planurile de extindere identificate la începutul anului, însă cu un accent mai puternic pe diversificarea piețelor și destinațiilor vizate.
Companiile își concentrează tot mai mult eforturile de extindere în proximitatea piețelor actuale, atât la nivel național, cât și în țările învecinate. În același timp, China Continentală, America Latină și Australia/Asia-Pacific se numără printre principalele destinații în care organizațiile intenționează să își intensifice relațiile comerciale.
Europa Centrală și de Est se remarcă, de asemenea, ca singura regiune care atrage interes atât din partea piețelor apropiate, cât și a celor îndepărtate, consolidându-și poziția ca destinație strategică pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și extinderea operațiunilor.
AI intră în era randamentelor, iar accentul se mută de la intenție la impact
Peste 60% dintre companii obțin în prezent randamente de până la 10% din investițiile în inteligență artificială, iar aproximativ o cincime dintre acestea raportează câștiguri de productivitate de peste 20%. Aceste rezultate arată că liderii executivi încep să măsoare mai clar beneficiile generate de AI și succesul inițiativelor de transformare, concentrându-se tot mai mult pe impactul concret asupra afacerii.
În același timp, organizațiile acordă o importanță mai mare rezultatelor obținute prin utilizarea AI, precum creșterea productivității și îmbunătățirea satisfacției clienților. Comparativ cu acum șase luni, accentul se mută de la adoptarea internă a tehnologiei către valoarea și rezultatele pe care aceasta le poate genera pentru afacere.
Mark Kennedy concluzionează: „Creșterea nu a devenit mai dificil de atins; ea rămâne în continuare posibilă. Ceea ce s-a schimbat este faptul că succesul depinde tot mai mult de capacitatea organizațiilor de a evolua într-un mediu complex și imprevizibil. Liderii C-suite își doresc în continuare decizii mai bune și un avantaj competitiv, însă nu mai mizează pe o singură cale pentru a le obține. Abordările uniforme ale creșterii strategice aparțin trecutului. Astăzi vedem organizații care adoptă o diversificare atent planificată și continuă să își adapteze strategiile într-un context marcat de incertitudine. Diversificarea nu mai este doar o opțiune strategică, ci o condiție esențială pentru susținerea creșterii și construirea rezilienței pe termen lung”.
Liderii de afaceri din România își mențin perspectivele de creștere în ciuda presiunilor economice și geopolitice
Liderii de afaceri din România își mențin optimismul privind creșterea, chiar dacă se confruntă cu unele dintre cele mai puternice presiuni externe evidențiate de studiu. Aproape nouă din zece executivi (89%) privesc pozitiv evoluția organizațiilor pe care le conduc în 2026, ceea ce reflectă încrederea mediului de afaceri în perspectivele de dezvoltare, în pofida provocărilor generate de inflație, costurile energiei și instabilitatea geopolitică.
Oportunitățile de creștere sunt identificate atât pe piața locală, cât și pe cele externe. Deși 62% dintre liderii executivi din România consideră favorabile condițiile de piață la nivel național, 73% au în vedere și extinderea internațională. Europa Centrală și de Est (CEE) și Europa de Vest se conturează drept principalele regiuni vizate pentru dezvoltare în 2026.
În același timp, liderii din România acordă o atenție tot mai mare consolidării rezilienței organizaționale. Managementul lanțului de aprovizionare și eficiența operațională se numără printre principalele priorități de investiții, 76% dintre organizații intenționând să aloce resurse suplimentare acestor domenii. Inteligența artificială rămâne, de asemenea, o prioritate strategică: 73% dintre companii planifică investiții suplimentare în implementarea și guvernanța AI, iar 69% își consolidează planurile de continuitate a activității pentru a face față mai eficient incertitudinii.
Rezultatele studiului arată, de asemenea, că liderii executivi din România resimt mai puternic decât media globală impactul unui mediu extern tot mai dificil. Instabilitatea geopolitică (44%), tendințele economice, inclusiv inflația (56%), și prețurile energiei (44%) se numără printre factorii cu cel mai mare impact asupra companiilor în acest an. Preocupările legate de evoluțiile geopolitice sunt deosebit de accentuate: 80% dintre lideri declară că sunt îngrijorați de efectele acestora asupra operațiunilor și perspectivelor de creștere ale organizațiilor pe care le conduc.
În ciuda acestor provocări, tot mai multe organizații reușesc să transforme investițiile digitale în rezultate concrete și măsurabile. Șapte din zece companii din România raportează creșteri cuantificabile ale productivității generate de inițiativele de inteligență artificială, iar 71% afirmă că evoluțiile geopolitice au accelerat ritmul implementării AI în cadrul organizațiilor lor.
Cu toate acestea, liderii executivi rămân realiști în privința provocărilor care urmează. Aproape două treimi dintre respondenți (64%) se așteaptă la presiuni asupra marjelor de profit în 2026, ceea ce evidențiază nevoia unui echilibru între ambițiile de creștere și consolidarea rezilienței operaționale prin eficiență și diversificare.
Dino Ebneter, Country Leader, Forvis Mazars în România, menționează: „Liderii de afaceri din România continuă să privească cu încredere către creștere, însă într-un context mult diferit față de cel de acum câțiva ani. Deși 89% dintre executivi au o perspectivă pozitivă asupra evoluției organizațiilor lor, aproape două treimi se așteaptă la presiuni asupra profitabilității. Acest lucru explică de ce companiile investesc tot mai mult în reziliența lanțurilor de aprovizionare, eficiență operațională și parteneriate regionale. Creșterea rămâne obiectivul, însă reziliența și capacitatea de adaptare sunt cele care o susțin pe termen lung”.
