Sixense România, companie care în 2026 aniversează 15 ani de activitate pe piața locală, este implicată în unele dintre cele mai importante investiții de infrastructură aflate în execuție, asigurând monitorizare geotehnică și structurală pentru magistralele de metrou M4 și M6 București și M1 Cluj, precum și încercări statice și dinamice pentru sute de poduri din România. În paralel, compania își extinde portofoliul prin soluții digitale pentru inspecția structurală a infrastructurii, precum platforma Beyond Patrol, și prin tehnologii bazate pe analiza satelitară InSAR, utilizate pentru detectarea deplasărilor milimetrice ale terenului și structurilor. După o primă jumătate de an caracterizată de continuarea creșterii activității, Sixense România își propune să își consolideze poziția pe piață și să contribuie la dezvoltarea unei culturi a prevenției și monitorizării continue în sectorul construcțiilor. Despre proiectele aflate în derulare, provocările pieței și perspectivele investițiilor în infrastructură vorbește, în continuare, Mariana Garștea, director general al Sixense România.
- La ce proiecte de infrastructură de transport lucrați în această perioadă și ce tipuri de servicii asigurați?
- La ora actuală, Sixense România este prezentă pe toate magistralele active de metrou din țară. Vorbim despre M4 și M6 București și M1 Cluj, unde asigurăm monitorizare geotehnică și structurală atât pe perioada execuției, cât și pentru clădirile și structurile din proximitatea șantierelor. Concret, aici urmărim comportarea terenului și a construcțiilor învecinate pe tot parcursul lucrărilor de excavație, cu instrumentare care ne spune în timp real dacă apar deplasări sau tasări care depășesc pragurile de siguranță stabilite. Pe lângă zona de metrou, avem un portofoliu solid de încercări statice și dinamice pentru testarea siguranței a sute de poduri, atât pe infrastructură nouă, cât și pe cea existentă. Aceste încercări ne arată exact cum răspunde o structură la solicitări reale, dincolo de ipotezele de calcul din proiectare. Termenele de execuție variază foarte mult de la un proiect la altul, pentru că vorbim despre lucrări de anvergură diferită, aflate în stadii diferite de dezvoltare. Ce pot spune cu certitudine este că suntem angajați pe termen lung în aceste proiecte, pentru că urmărirea comportării în timp nu trebuie să se oprească la finalizarea execuției, ci să continue și în exploatare.
- Ce importanță au asocierile cu antreprenorii generali/ modelul design & build și ce avantaje aduce?
- Cred că e important să clarificăm mai întâi cum funcționează lucrurile din punct de vedere legal. Responsabilitatea de a contracta serviciile de urmărire a comportării construcțiilor în timp aparține, prin lege, gestionarului de infrastructură sau autorității publice. Aceste servicii ar trebui prevăzute încă din faza de fezabilitate sau prefezabilitate, nu adăugate ulterior, pe parcurs. În practică, se întâmplă frecvent ca serviciile de monitorizare să ajungă în sarcina constructorului sau a antreprenorului general. Nu este o problemă în sine, atâta timp cât factorul de decizie rămâne implicat și informat, verifică partenerul de monitorizare ales și se asigură că acesta respectă standardele de calitate și autorizările necesare. Pentru că, în final, tot beneficiarul sau autoritatea publică poartă răspunderea, iar o monitorizare făcută superficial se poate traduce în litigii, amenzi, incidente sau accidente majore și costuri suplimentare importante. Din perspectiva noastră, lucrăm cu toate aceste tipologii de factori de decizie, în funcție de nevoile fiecărui proiect. Ce contează cel mai mult, indiferent cine ne contractează, este ca alegerea partenerului de monitorizare să se facă în cunoștință de cauză: cu verificarea expertizei tehnice, a autorizării ca laborator de analize și încercări în construcții (eliberată de ISC - și pe care noi o deținem), a certificărilor de calitate și a experienței demonstrate pe proiecte similare. Un model de colaborare bun, fie direct cu beneficiarul, fie prin antreprenorul general, funcționează atunci când toată lumea înțelege miza reală a urmăririi comportării în timp, nu doar obligația contractuală.
- Cum a evoluat activitatea companiei în prima jumătate a anului și ce estimări aveți pentru următoarele 6 luni și în perspectivă (2027-2030)?
- Deși 2026 rămâne un an dificil pentru toți jucătorii din industrie, prima jumătate a anului a fost una promițătoare pentru noi. Confirmăm în continuare creșterea, iar acest lucru ne arată că roadele celor 15 ani de activitate continuă să se vadă. Rămânem prudenți când vine vorba despre pronosticuri exacte, pentru că știm cât de volatilă poate fi industria construcțiilor. Dar sperăm să putem confirma, până la finalul anului, aceeași traiectorie de creștere pe care am avut-o și în ultimii șase ani.
Pentru orizontul 2027–2030, ne așteptăm ca ponderea monitorizării în exploatare, a inspecțiilor digitalizate și a studiilor satelitare să crească, pe măsură ce infrastructura finanțată acum (inclusiv prin SAFE) intră în operare.
- Cum vedeți evoluția investițiilor în infrastructură în 2026 și ce impact va avea programul SAFE? Ce impedimente ar putea înfrâna absorbția fondurilor?
- Programul SAFE este un instrument financiar european nou, prin care România a primit o alocare de 16,68 miliarde de euro, structurată pe trei piloni: apărare, infrastructură de transport cu utilizare duală și componenta pentru Ministerul Afacerilor Interne și protecție civilă. Componenta relevantă pentru noi, cea de infrastructură de transport, înseamnă 4,2 miliarde de euro alocați pentru secțiunile de autostradă Pașcani - Siret și Pașcani - Ungheni, cu relevanță pentru conectivitatea regională către Ucraina și Republica Moldova. Este, fără îndoială, o veste bună pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România. Dar aici aș vrea să aduc o perspectivă la care revin mereu, pentru că mi se pare esențială: dezvoltarea de infrastructură nouă este doar o parte a ecuației. Prin perspectiva a ce facem, noi vorbim mult, și cred că ar trebui să vorbim și mai mult, despre gestionarea acestei infrastructuri odată ce este construită; deci este despre exploatare, despre cum ne asigurăm că va rămâne în picioare și sigură structural și peste zeci de ani, nu doar la recepția lucrării. Aici suntem încă deficitari, din păcate. Fondurile de tipul SAFE ne dau șansa unei infrastructuri noi, dar durata de viață reală a unui drum sau a unui pod se câștigă sau se pierde în exploatare, prin urmărirea comportării în timp, respectiv prin grija constantă pentru sănătatea structurală. Fără acest fir continuu, riscăm să construim rapid și să întreținem prost, ceea ce ne aduce înapoi la aceleași probleme pe care le tot vedem de ani de zile: infrastructură degradată prematur, intervenții de urgență, costuri mult mai mari decât dacă am fi prevenit din timp, autostrăzi sau poduri date în folosință dar rapid închise din cauza problemelor structurale și multe altele.
Cât despre impedimentele care ar putea încetini absorbția fondurilor, cred că cel mai mare risc rămâne tot lipsa integrării timpurii a urmăririi comportării în proiecte, adică tratarea ei ca pe o formalitate de bifat, nu ca pe un instrument de management al riscului de la bun început.
- Care sunt principalele provocări pe care le întâmpinați în activitate, în prezent?
- Provocările pe care le văd nu s-au schimbat radical față de anii trecuți, dar rămân la fel de presante. Aș aminti aici respectarea legislației de către toți actorii implicați, nevoia de a integra serviciile noastre cât mai devreme în proiect, nu la final, și capacitatea pieței de a adopta monitorizarea automatizată, în timp real, pentru proiectele complexe, cum este infrastructura critică. Rămâne, de asemenea, o provocare semnificativă necesitatea ca urmărirea comportării construcțiilor în timp să fie făcută corect, nu doar bifată pe hârtie, iar acest lucru este valabil pentru toate categoriile de construcții, inclusiv pentru zona rezidențială, unde încă vedem un decalaj mare. Și aș mai adăuga preocuparea, încă insuficientă în România, pentru cultura prevenției și a întreținerii, precum și nevoia urgentă de a urmări comportarea podurilor și pasajelor aflate în stare critică, de la momentul expertizei tehnice până la începerea efectivă a lucrărilor de consolidare, o perioadă de timp care se poate prelungi pe ani de zile și în care nu știm de fapt cum avansează lucrurile în teren, fără monitorizare adecvată.
- Ce investiții și planuri de dezvoltare aveți pe termen scurt, mediu și lung?
- Anul acesta este unul special pentru noi, pentru că sărbătorim 15 ani de activitate în România, alături de partenerii, clienții și echipa noastră. E un moment de bilanț, dar și de recunoștință pentru drumul parcurs. Din punct de vedere al serviciilor, continuăm să punem accent pe serviciul nostru principal: monitorizarea geotehnică și structurală, căruia îi adăugăm alte două direcții esențiale chiar pentru infrastructura de transport.
Prima este Beyond Patrol, soluția noastră de inspecții structurale digitalizate, care ajută gestionarii de infrastructură să treacă de la inspecția clasică, cu hârtie și pix, la un proces documentat, repetabil și ușor de urmărit în timp, esențial pentru poduri, tuneluri și alte structuri de infrastructură unde inspecțiile periodice fac diferența între o intervenție minoră și una majoră.
A doua direcție este componenta de studii satelitare InSAR, tehnologie care folosește imagini radar din satelit pentru a măsura deplasări milimetrice ale terenului și ale structurilor. Practic, prin compararea imaginilor captate de sateliți specializați la momente diferite, putem observa cum se deformează terenul pe suprafețe foarte mari, chiar și retrospectiv, folosind arhive de imagini din anii anteriori. Pentru infrastructura de transport, unde vorbim despre trasee lungi și zone geotehnice complexe, această tehnologie ne dă o imagine de ansamblu pe care metodele clasice, de la sol, nu o pot oferi la aceeași scară. De altfel, Sixense Group, alături de Imperial College London, a condus consorțiul care a elaborat ghidul de referință CIRIA C805 privind utilizarea InSAR în infrastructură.
Continuăm, în paralel, activitatea de informare pe care am făcut-o constant în acești 15 ani, pentru că schimbarea reală de mentalitate în industrie se construiește tot prin educație și prin conversații repetate, nu printr-un singur mesaj. Aici suportul pe care ni-l oferă Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), ai cărei membri suntem și la crearea căreia am contribuit, este esențial. Împreună dăm mai departe în continuare repere de bune practici, explicăm legislația, strângem rândurile cu profesioniști care cred în lucrul bine făcut în ce privește urmărirea comportării în timp, punem în piață informații fără de care cred că industria noastră nu s-ar fi schimbat și nu ar fi evoluat în toți acești ani.
