Eurowind Energy accelerează dezvoltarea portofoliului local de energie regenerabilă, după inaugurarea Parcului Solar Teiuș, cu o capacitate de 69 MW și un sistem de stocare de 120 MWh, precum și a Parcului Eolian Pecineaga. Compania a demarat construcția altor trei parcuri eoliene, Frumușița, Vector și Pecineaga Nord-Est, care vor însuma 138 MW, și pregătește la Siminoc primul său proiect hibrid eolian-fotovoltaic din România. Obiectivul pentru 2030 este atingerea unui portofoliu instalat de aproximativ 1 GW, susținut de investiții totale de circa un miliard de euro. Adrian Dobre, Country Manager Eurowind Energy România, consideră că piața locală a intrat într-o etapă de maturizare și disciplină investițională, în care accesul la rețea, predictibilitatea reglementărilor și integrarea sistemelor de stocare devin decisive. Reprezentantul companiei explică evoluția pieței, principalele proiecte aflate în dezvoltare și rolul tot mai important al constructorilor și furnizorilor specializați.
- Cum a evoluat piața energiei din surse regenerabile în ultimii ani și care sunt principalele tendințe pe care le remarcați?
- Piața românească de energie regenerabilă a intrat, aș spune, într-o a treia fază de maturitate. După etapa de oportunitate și cea de "inflație" de pipeline, am ajuns acum într-o etapă de disciplină. Din perspectiva noastră, România a livrat bine la capitolul "cadru de reglementare" aliniat la țintele asumate prin PNIESC și Strategia Energetică Națională până în 2050: PNRR, Fondul de Modernizare, schema de tip CfD și o piață PPA din ce în ce mai matură au venit cu dezvoltări bune. În ceea ce ne privește, de când suntem în România am parcurs drumul de la un mic producător independent de energie regenerabilă la unul dintre cei mai importanți jucători în acest sector energetic, cu active operaționale semnificative: anul trecut am inaugurat Parcul Solar Teiuș, de 69 MW, consolidat astăzi cu 120 MWh de stocare în baterii, iar în aprilie anul acesta am inaugurat Parcul Eolian Pecineaga, cu o capacitate instalată de 48 MW. De asemenea, tocmai am demarat construcția a încă trei parcuri eoliene - Frumușița, Vector și Pecineaga Nord-Est, cu încă 138 MW.
Principala tendință pe care o remarcăm este mutarea accentului dinspre simpla dezvoltare de capacitate energetică către integrarea acesteia în sistem: disponibilitatea rețelei electrice de a prelua capacitățile aprobate în avizele de racordare la termenele prevăzute de acestea și consecvența politicilor energetice în a atinge țintele asumate devin factorii care decid dacă un proiect va ajunge sau nu la decizia finală de investiție. Vedem deja, în toate zonele cu potențial eolian din România, că nevoia de investiții în rețea trebuie să avanseze în paralel cu noile capacități, altfel riscăm ca proiecte autorizate și uneori chiar finanțate să fie blocate la energizare.
- Ce proiecte majore de investiții aveți în derulare sau planificate pentru perioada următoare și ce capacități de energie vor livra pe piață?
- Avem mai multe proiecte în stadii diferite, de la construcție activă la autorizare finală. Demarăm acum lucrările la trei parcuri eoliene noi - Frumușița (66 MW, 11 turbine), Vector (24 MW, 4 turbine) și Pecineaga Nord-Est (48 MW, 8 turbine) - în județele Galați și Constanța. Împreună înseamnă 138 MW, cu turbine de ultimă generație Vestas. În paralel, dezvoltăm în județul Constanța primul nostru proiect hibrid eolian-fotovoltaic din România, Siminoc, cu o capacitate totală de aproape 50 MW (circa 24,8 MW eolian și 24,8 MW ca solar) și o investiție estimată la 65 milioane de euro, susținută prin mecanismul CfD. Am finalizat etapele de avizare și autorizare de construire în prima parte a acestui an, urmează demararea lucrărilor în 2027 și punerea în funcțiune în 2028. Este un proiect important pentru noi, pentru că nu mai privim capacitățile doar ca producție necontrolată, ci ca active care oferă flexibilitate reală sistemului energetic. Avem deja operaționale Parcul Solar Teiuș (69 MW, consolidat cu 120 MWh stocare în baterii) și Parcul Eolian Pecineaga, inaugurat în aprilie. Dincolo de aceste proiecte concrete, avem un pipeline de aproximativ 7,5 GW în diverse stadii de dezvoltare, iar obiectivul pe termen mediu este să ajungem la un portofoliu de 1 GW în România până în 2030, susținut de investiții de circa un miliard de euro, aproximativ 300-400 de milioane de euro pe an.
- Cum evaluați cadrul legislativ și de reglementare din România pentru sectorul energiei verzi? Ce modificări ar putea stimula suplimentar dezvoltarea proiectelor regenerabile?
- Am văzut o evoluție pozitivă a cadrului de reglementare în ultimii ani. România s-a aliniat bine la țintele PNIESC și la Strategia Energetică Națională, iar mecanisme precum Fondul pentru Modernizare, PNRR și schema CfD au adus stabilitate investițiilor. Această consecvență contează enorm pentru noi ca investitor pe termen lung. Tocmai am demarat construcția a trei parcuri eoliene noi, toate beneficiind de schema CfD, ceea ce confirmă că direcția actuală funcționează. Riscul real pe care îl vedem este blocajul de racordare la rețea, deja vizibil în anumite zone. De aceea credem că investițiile în infrastructura de rețea trebuie să avanseze în paralel cu noile capacități de producție, nu după ele, altfel riscăm să avem proiecte autorizate și finanțate, dar blocate la conectare. Dacă țintele de tranziție energetică continuă să fie tratate ca oportunități, nu doar ca obligații, România poate deveni nu doar un hub investițional, ci un hub energetic real.
- Ce obiective strategice are compania dumneavoastră pe termen mediu și lung în ceea ce privește extinderea portofoliului de producție din surse regenerabile?
- Obiectivul nostru este să ajungem la un portofoliu de aproximativ 1 GW instalat în România până în 2030, susținut de investiții de circa un miliard de euro - aproximativ 300-400 de milioane de euro pe an, ceea ce reprezintă cam o treime din investițiile grupului nostru la nivel global. Avem deja un pipeline de aproximativ 7,5 GW în stadii avansate de dezvoltare, iar direcția clară este hibridizarea: eolian, solar, stocare în baterii. Nu mai privim capacitățile doar ca producție, ci ca active care oferă flexibilitate reală sistemului energetic, de aceea vrem să integrăm stocarea în toate proiectele viitoare, pentru a alinia mai bine producția la cerere și a susține o integrare sigură a regenerabilelor în rețea. România rămâne, alături de Polonia, Germania și Danemarca, una dintre cele patru piețe principale ale grupului nostru, iar pe termen lung analizăm și extinderea către tehnologii complementare.
- Care sunt cele mai mari provocări întâmpinate în dezvoltarea proiectelor, din punct de vedere tehnic, financiar sau birocratic?
- Cea mai mare provocare pe care o vedem astăzi este, ca oriunde în Europa, cea legată de racordarea la rețea. În zone deja aglomerate energetic, capacitatea de racordare devine un blocaj concret, nu doar teoretic - riscăm să avem proiecte autorizate și uneori chiar finanțate, dar ulterior blocate la conectare. De aceea, credem că investițiile în infrastructura de rețea trebuie să avanseze în paralel cu noile capacități de producție, nu după ele. Apoi, din punct de vedere administrativ, ritmul procedurilor de avizare și autorizare rămâne un factor pe care îl monitorizăm atent - în multe situații, calendarul de implementare depinde direct de ritmul acestor proceduri și de programarea datei de disponibilitate a rețelei pentru racordare, dincolo de etapele pe care le controlăm noi direct, precum selecția echipamentelor. La un nivel mai general, provocarea structurală rămâne aceeași: dezvoltarea rețelei este, la rândul ei, o consecință a fermității politicilor energetice pe termen lung. Dacă țintele de tranziție energetică sunt tratate ca obligații și nu ca oportunități, riscăm ca infrastructura să rămână în urma capacității de producție deja atrasă în țară, iar asta ar limita exact potențialul pe care România îl are astăzi.
- Cum colaborați cu sectorul construcțiilor și cu antreprenorii generali în realizarea centralelor sau parcurilor regenerabile? Observați o evoluție în calitatea și specializarea acestor servicii?
- De 15 ani, de când am intrat pe piața din România, am construit o echipă locală solidă și parteneriate de încredere cu antreprenori și furnizori din sectorul construcțiilor, iar toții anii de pregătire ai proiectelor noastre se transformă acum, concret, în șantiere. Observăm clar o maturizare a pieței locale de construcții și servicii conexe, de la proiectarea complexă a fundațiilor de turbine eoliene, la execuție de infrastructură de inginerie civilă și montaj de panouri fotovoltaice, turbine eoliene, sisteme BESS, până la implementare de soluții de tip SCADA și securitate cibernetică. Această evoluție ne permite să livrăm proiecte tot mai complexe, cu integrare de stocare în baterii, într-un ritm mai bun decât acum câțiva ani. Pentru noi, capacitatea de a executa la standardele noastre înalte de calitate, precum și predictibilitatea reglementărilor, se numără printre factorii care influențează decizia finală de investiție.
