Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA) au lansat cea de-a treia ediție a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România, document care abordează principalele teme ce influențează dezvoltarea sectorului: finanțarea și investițiile, integrarea în rețea, stocarea energiei, dezvoltarea proiectelor, reziliența climatică, competențele profesionale și provocările întâlnite în construcția și operarea noilor capacități regenerabile. La evenimentul de lansare, ce a avut loc pe 1 octombrie 2026 la București, au participat reprezentanți ai industriei, investitori, experți și oficiali, într-un moment în care extinderea producției din surse regenerabile pune tot mai mult accent pe dezvoltarea rețelelor și a capacităților de stocare.
Noua ediție continuă demersul RWEA și RPIA de a reuni experiența companiilor și specialiștilor implicați direct în dezvoltarea sectorului regenerabil din România. După lansare, cele două organizații vor continua prezentarea principalelor teme incluse în publicație și a perspectivelor contributorilor.
Ce cuprinde noul Cod de Bune Practici
Ediția din 2026 a Codului este construită ca un ghid pentru următoarea etapă de dezvoltare a pieței regenerabile din România, în care accentul se mută de la obiective și portofolii de proiecte către investiții bancabile și capacități care pot fi integrate și operate în condiții de stabilitate în sistemul energetic. Documentul a fost elaborat cu contribuția unor specialiști din energie, finanțe, tehnologie, reglementare și domeniul juridic și reunește recomandări practice, analize ale pieței și perspective asupra evoluției sectorului.
Printre principalele domenii analizate se află infrastructura de rețea și integrarea noilor capacități regenerabile, stocarea energiei, finanțarea investițiilor, designul pieței, inovația tehnologică, dezvoltarea forței de muncă și cadrul legislativ și de reglementare. Publicația urmărește astfel întregul ecosistem necesar dezvoltării proiectelor eoliene, fotovoltaice și de stocare, într-o perioadă în care extinderea producției trebuie corelată cu întărirea rețelelor, flexibilitatea sistemului și creșterea capacității de absorbție a noilor investiții.
O componentă importantă privește politicile, reglementarea și investițiile, inclusiv condițiile necesare transformării portofoliilor de proiecte în investiții finanțabile. Codul tratează, de asemenea, dezvoltarea industriei eoliene onshore și offshore și a lanțului de furnizori, precum și evoluția sectorului fotovoltaic și integrarea sistemelor BESS, de la simpla instalare a capacităților la dezvoltarea unor proiecte energetice integrate.
Documentul abordează și funcționarea pieței, adecvanța sistemului electroenergetic, execuția proiectelor și competitivitatea pe termen lung, într-un context în care RWEA și RPIA consideră că prioritatea sectorului se deplasează către implementare: integrarea fiabilă a noilor proiecte, reducerea costurilor energiei și dezvoltarea unei piețe regenerabile mature, competitive și atractive pentru finanțare.
Conținutul reunește perspective din partea instituțiilor europene și naționale, autorităților de reglementare, instituțiilor financiare, mediului academic, asociațiilor profesionale și companiilor din întregul lanț valoric al energiei regenerabile, obiectivul fiind conturarea unei imagini de ansamblu asupra tendințelor, provocărilor, oportunităților și bunelor practici care influențează piața.
Peste 3.000 MW de proiecte vor necesita personal calificat până în 2029
Dezvoltarea accelerată a sectorului regenerabil aduce în prim-plan și necesarul de personal calificat pentru construcția și operarea noilor capacități. Sebastian-Petre Enache, speaker în cadrul evenimentului și reprezentant al RenewAcad și Wind Power Energy, a evidențiat necesitatea pregătirii forței de muncă pentru proiectele eoliene, fotovoltaice și de stocare planificate în următorii ani.
"Tranziția energetică a României are nevoie de oameni calificați în aceeași măsură în care are nevoie de proiecte noi. M-am bucurat să particip la Code of Good Practice 2026, organizat de RWEA și RPIA, unde am discutat despre forța de muncă necesară pentru implementarea a peste 3.000 MW de proiecte eoliene, fotovoltaice și de stocare în baterii până în 2029. În spatele fiecărui proiect se află oamenii care îl construiesc, instalează, operează și întrețin. Pe măsură ce investițiile se accelerează, trebuie să pregătim noi colegi care să intre în industrie cu abilitățile și încrederea necesare pentru a reuși.
La RenewAcad și Wind Power Energy pregătim oameni pentru aceste oportunități și îi sprijinim în tranziția către sectorul energiei regenerabile, inclusiv pe cei care provin din alte industrii și doresc să își construiască o nouă carieră. RenewAcad a adus la eveniment și căști VR, oferindu-le participanților o experiență imersivă aparte: o vizită virtuală la o turbină eoliană, un sistem de stocare a energiei în baterii și un parc fotovoltaic. A fost o oportunitate de a explora îndeaproape aceste tehnologii și de a descoperi modul în care realitatea virtuală poate sprijini învățarea practică. Pentru mine, aceasta este una dintre cele mai importante dimensiuni ale tranziției energetice: crearea de oportunități pentru oameni, concomitent cu dezvoltarea infrastructurii de care România are nevoie", a transmis Sebastian-Petre Enache după eveniment.
RWEA: România ar putea ajunge la minimum 4 GW de stocare la finalul anului 2027
Dezvoltarea accelerată a capacităților de stocare reprezintă una dintre direcțiile esențiale pentru integrarea noilor proiecte regenerabile. Liviu Gavrilă, vicepreședintele RWEA, estimează că România va ajunge la minimum 4 GW putere de stocare până la finalul anului viitor.
"Stocarea trebuie implementată la capacitatea și la volumul de care are România nevoie. Nu trebuie să ne uităm nici la Bulgaria, nici la Ungaria. Noi trebuie să facem un zoom out. Ne uităm pe piața regională, dar ne gândim la atuurile noastre: mix energetic, perspectivă economică, perspectivă climatică și așa mai departe. Ne uităm pe o curbă de proiecte care se întâmplă, ne uităm pe evoluția consumului, ne uităm pe niște lucruri și o să ne răspundem și din punct de vedere al stocării. Stocarea din punctul nostru de vedere o să ajungă la minimum 4 gigawați putere la finalul anului următor", a precizat Liviu Gavrilă, la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România.
Potrivit lui Liviu Gavrilă, România ar urma să ajungă până la sfârșitul anului 2026 la un nivel de 2 GW în ceea ce privește stocarea energiei, reprezentantul RWEA indicând totodată o valoare de 4 GW pentru capacitatea instalată. În comparație, acesta a afirmat că Bulgaria are în prezent între 6 și 8 GW putere aferentă stocării, raportată la o capacitate instalată cuprinsă între 12 și 15 GW.
Victor Negrescu: Potențialul energetic nu poate înlocui investițiile
Dezvoltarea producției regenerabile trebuie însoțită de investiții în infrastructura necesară integrării acesteia, a transmis Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. În opinia sa, următoarea etapă a tranziției energetice nu mai depinde doar de cantitatea de energie regenerabilă produsă, ci și de capacitatea de a o utiliza eficient.
România beneficiază de resurse energetice, de potențialul Mării Negre și de o poziție geografică importantă, care îi pot permite să devină un actor energetic relevant în regiune. "Potențialul acesta despre care vorbim nu ține loc de investiții. Avem nevoie de rețele moderne, de capacități de stocare, de proceduri mai simple și mai ales de predictibilitate pentru cei care investesc. Este exact direcția pe care am susținut-o și în Parlamentul European. În negocierile privind bugetul Uniunii Europene am cerut mai mulți bani pentru infrastructură și interconectări", a afirmat, într-un mesaj video, Victor Negrescu.
Investiții elene de peste 5,5 miliarde euro în sectorul energetic din România
Investițiile realizate de companiile elene în sectorul energetic din România au depășit 5,5 miliarde euro de la sfârșitul anului 2023, potrivit ambasadoarei Greciei în România, Lili-Evangelia Grammatika, în intervenția sa la evenimentul de lansare a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România.
"Prezența mea aici, astăzi, reflectă progresele semnificative înregistrate în ultimii ani în domeniul energiei în ceea ce privește consolidarea cooperării dintre Grecia și România, atât la nivel bilateral, cât și regional. În mod special, sunt mândră să afirm că, în ultimii ani, companiile elene s-au aflat în fruntea investițiilor străine directe grecești în România, cu peste 5,5 miliarde euro investite în sectorul energetic, de la sfârșitul anului 2023, în proiecte emblematice", a afirmat Lili-Evangelia Grammatika.
Un rol important în aceste investiții îi revine PPC, grup care, potrivit ambasadoarei, a investit deja peste 4 miliarde euro și pregătește investiții suplimentare de 3 miliarde euro până în 2030.
"Aș evidenția PPC drept principalul investitor, cu peste 4 miliarde euro deja investiți, inclusiv în energie regenerabilă, aici, în România, și cu alte 3 miliarde euro prevăzute pentru investiții până în 2030. În special, PPC Renewables este principalul producător de energie regenerabilă din România. Nu voi insista asupra cifrelor referitoare la capacitatea de producție de energie, deoarece risc ca detaliile privind capacitatea de producție și amplasarea celor mai mari proiecte să nu mai fie de actualitate, având în vedere că o serie de proiecte se află în curs de dezvoltare, pe lângă cele existente, aflate în deplină funcționare", a precizat aceasta.
Potrivit ambasadoarei, alte companii elene au investit, cumulat, peste un miliard de euro în sectorul energetic local, în proiecte importante în domeniul energiei regenerabile, inclusiv parcuri fotovoltaice și eoliene. "Metlen, Helleniq Energy, Sunel și alte companii mai puțin cunoscute, dar cu un nivel ridicat de expertiză, sunt prezente aici cu proiecte importante în sectorul surselor regenerabile de energie, toate contribuind la diversificarea mixului energetic al României și la tranziția verde, sprijinind atingerea obiectivelor importante ale planurilor energetice naționale ale țării, în cadrul mai larg al politicilor energetice ale UE", a declarat Lili-Evangelia Grammatika.
Companiile germane urmăresc investițiile solare și eoliene din România
Interesul investitorilor germani pentru piața energetică locală este, de asemenea, în creștere, în special pe segmentele fotovoltaic și eolian, potrivit Angelei Ganninger, ambasadoarea Germaniei în România. "În schimburile noastre regulate cu AHK România, vedem un interes în creștere și susținut din partea companiilor germane pentru sectorul energetic din România. În special, energia solară și eoliană s-au dovedit domenii foarte atractive pentru investiții și cooperare", a afirmat Angela Ganninger.
România beneficiază, în opinia acesteia, de condiții naturale favorabile, obiective ambițioase privind energia regenerabilă, creșterea încrederii investitorilor și oportunități pentru inovare și dezvoltare tehnologică. Piața locală este considerată una cu potențial ridicat și importanță strategică inclusiv în programele internaționale de promovare a afacerilor derulate de Ministerul Federal al Economiei și Energiei din Germania.
"Companiile germane sunt interesate să fie parteneri-cheie în transformarea României", a spus ambasadoarea.
Angela Ganninger a amintit și Declarația germano-română privind energia, semnată la începutul acestui an de ministrul german al Economiei și Energiei, Katharina Reiche, și fostul ministru român al Energiei, Bogdan Ivan. Documentul urmărește consolidarea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea energetică, eficiența energetică și energia regenerabilă, prin identificarea unor interese și proiecte comune și schimburi de expertiză.
AHK România, unul dintre partenerii instituționali ai evenimentului, are, la rândul său, un rol în dezvoltarea relațiilor dintre companiile celor două țări. "AHK România sprijină companiile germane care intră pe piața românească și creează, în același timp, oportunități pentru companiile românești interesate de cooperarea cu parteneri germani", a explicat Angela Ganninger.
Relațiile economice bilaterale au o bază solidă, Germania fiind în prezent principalul investitor străin direct în România, în timp ce schimburile comerciale bilaterale au ajuns la 42,6 miliarde euro în 2025.
Cea de-a treia ediție a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România plasează astfel dezvoltarea noilor capacități regenerabile într-un context mai larg, în care investițiile în producție trebuie susținute de extinderea și modernizarea rețelelor, dezvoltarea stocării, finanțare, interconectări, proceduri mai eficiente și un cadru predictibil pentru investitori.
RWEA și RPIA intenționează să continue, după lansarea publicației, dezbaterea principalelor teme incluse în Cod și prezentarea perspectivelor contributorilor.
*Foto: Sebastian-Petre Enache, reprezentantul RenewAcad și Wind Power Energy, Facebook.
