Institutul Național de Statistică a publicat statistica silviculturii pentru anul 2025 - radiografia oficială a unui an întreg de gestiune forestieră. "Sunt cifre care merită parcurse fără grabă și fără emoție - nici cu entuziasm triumfalist, nici cu alarmism: pur și simplu așa cum sunt. Iar concluzia generală este una liniștitoare: pădurea României este stabilă, recolta este echilibrată, iar activitatea sectorului se desfășoară în parametri firești", notează dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România - ASFOR, într-un articol.
Fondul forestier: o creștere îmbucurătoare și constantă
La sfârșitul anului 2025, fondul forestier național ocupa 6.617 mii hectare, adică 27,8% din suprafața țării. Față de 2016, avem un plus de aproximativ 58 mii hectare. Este îmbucurător: nu vorbim de un salt spectaculos, ci de ceva mai valoros - o creștere constantă, an după an, confirmată statistic. Într-un deceniu în care s-a vorbit mult despre dispariția pădurilor, datele oficiale arată o pădure care, pe ansamblu, își menține și își extinde ușor suprafața.
Structura rămâne dominată de foioase, cu 70,6% din suprafața pădurilor, rășinoasele acoperind 29,4%. Proprietatea publică deține 64,4% din fondul forestier, iar cea privată 35,6%, cu o pondere privată în creștere ușoară, pe fondul continuării retrocedărilor.
Ce spune statistica silviculturii despre recolta de lemn
În anul 2025 s-au recoltat 19,41 milioane mc de masă lemnoasă, cu 771.000 mc mai mult decât în 2024, dar sub maximul seriei, atins în 2022. Rășinoasele au reprezentat 40,4% din volum, fagul 30,8%, iar stejarul 12,5%. Aproape întregul volum, 95,9%, a fost exploatat de persoane juridice atestate, iar produsele principale - cele rezultate din tăieri de regenerare planificate prin amenajamente - au reprezentat 74,3% din total.
Două repere așază recolta în contextul corect. Primul: tăierile rase au acoperit doar 2.438 hectare, adică 3,5% din suprafața parcursă cu tăieri de regenerare în codru. Al doilea: potrivit Inventarului Forestier Național, Ciclul III, pădurile României cresc cu 59 milioane mc pe an, iar recolta reprezintă aproximativ 44% din această creștere, față de 63–66% media europeană. Cu alte cuvinte, recoltăm sub jumătate din ceea ce pădurea produce anual. Este o marjă de siguranță pe care puține țări europene și-o permit.
Regenerarea pădurilor: un ritm dictat de lucrări și de amenajamente
În 2025 s-au executat lucrări de regenerare pe 22.990 hectare, mai puțin decât în anii precedenți. Cifra este un indicator de lucrări, iar volumul lucrărilor de regenerare urmează firesc ritmul tăierilor de regenerare, prevederile amenajamentelor și ciclurile naturale ale pădurii - suprafața parcursă cu tăieri a fost, la rândul ei, mai redusă în ultimii doi ani.
Structura regenerărilor este una sănătoasă silvicultural: 64,3% s-au realizat pe cale naturală, sub adăpostul arboretelor mature, exact așa cum recomandă știința silvică. Merită remarcat și progresul de pe terenurile degradate din afara fondului forestier: 954 hectare regenerate în 2025, față de 610 hectare în 2016. Pădurea își vede de ciclurile ei, iar silvicultorii de lucrările lor.
O piață care se reașază: pe picior versus fasonat
Tot din cifrele vânzărilor se citește și o corecție de piață care merită consemnată: volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a crescut cu 15,4% față de 2024, în timp ce masa lemnoasă fasonată a scăzut cu 4,3%. După ani în care valorificarea în regim fasonat a fost extinsă pe cale administrativă, piața dă semne că se reașază spre formula verificată a vânzării pe picior. Este, credem, momentul unei evaluări oneste a acestui experiment - una făcută pe rezultat net, după scăderea costurilor de exploatare suportate de vânzător, nu pe prețul brut de strigare. O asemenea evaluare nu este o concesie făcută cuiva, ci o probă de maturitate comercială. Iar acolo unde ea arată că formula fasonată nu aduce plusvaloare demonstrabilă, renunțarea la ea nu ar fi un pas înapoi, ci o revenire firească la eficiență.
Veniturile unităților silvice: o scădere care ține de servicii, nu de lemn
Un element care merită menționat cu onestitate: cifra de afaceri a unităților silvice a scăzut cu aproximativ 21,5%, de la 5,26 la 4,13 miliarde lei. Privită în detaliu însă, scăderea drastică a veniturilor din serviciile de pază - de la 1,60 la 0,37 miliarde lei - explică aproape integral această reducere. În schimb, componenta care reflectă activitatea de bază a sectorului, valorificarea masei lemnoase, a crescut de la 3,21 la 3,42 miliarde lei. Așadar, corecția este una de structură, nu de substanță: nu activitatea de bază a sectorului s-a restrâns, ci arhitectura veniturilor din servicii s-a modificat.
Statistica silviculturii pentru 2025 conturează, în ansamblu, imaginea unui an așezat: fond forestier în creștere, recoltă la aproximativ 44% din creșterea anuală a pădurii, regenerare preponderent naturală, o piață care se reașază și o activitate desfășurată aproape integral prin operatori atestați. O pădure gestionată cu răbdare și un sector care își vede de lucru - asta spun, calm, cifrele oficiale.
Datele complete pot fi consultate în publicația Institutului Național de Statistică.
*** Articol preluat de pe www.asfor.ro
