Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) a lansat analiza "Piata Transporturilor Rutiere din Romania, 2018-2030". Studiul detaliaza tendintele industriei transporturilor rutiere, urmarind evolutiile si impactul in piata. El mai evidentiaza si cresterea cererii de servicii de transport rutier, subliniind rolul sau crucial in comertul intern si international.

Analiza este axata pe patru componente majore:

- previziuni macroeconomice si importanta transporturilor rutiere in economie,

- evolutii si prognoze ale pietei transporturilor,

- analiza factorilor care influenteaza piata (costuri, reglementari, bune practici, digitalizare, decarbonizare, Schengen),

- piata transporturilor din Romania in context european,

- bune practici in transportul rutier de marfa.

Radu Dinescu, Secretar General al UNTRR (foto): "Aceasta analiza reprezinta un pas deosebit de important in intelegerea si modelarea viitorului transporturilor rutiere din Romania. Suntem mandri sa contribuim la o viziune inovatoare si sustenabila pentru acest sector vital, asigurand astfel prosperitatea si siguranta in transporturile nationale. Studiul nu doar ca ofera o perspectiva valoroasa asupra stadiului actual al transporturilor rutiere din Romania, dar evidentiaza si directiile noastre strategice pentru viitor. Ne-am angajat sa promovam o industrie de transport rutier robusta, adaptabila, echitabila si sustenabila". 

 

Conform studiului, piata transporturilor rutiere a ajuns la o valoare de aproape 19 miliarde euro in anul 2023, dintre care 17 miliarde euro a fost transportul rutier de marfa, ritmul mediu anual de crestere al ultimilor 5 ani fiind de 8,5%.

In ciuda numeroaselor provocari, sectorul transporturilor rutiere este primul exportator de servicii al Romaniei cu 7,81 miliarde euro in 2023, in fata exportului de servicii IT de 7,772 miliarde euro si cu un sold pozitiv (export-import) de 6,226 miliarde de euro, inaintea soldului serviciilor informatice de 5,9 miliarde euro.

Contributia transporturilor rutiere la formarea PIB a fost de 3% in anul 2022, iar 2,6% a provenit de la segmentul transporturilor rutiere de marfuri.

Studiul mai subliniaza ca sectorul transportului rutier continua sa fie coloana vertebrala in logistica marfurilor. In ultimii doi ani acesta a reprezentat 71% din totalul marfurilor transportate (inclusiv maritim) sau 72% (exclusiv maritim) din parcursul total al marfurilor masurat in milioane tone – kilometri.

In concluzie, desi transportatorii romani au de infruntat numeroase provocari economico -financiare si legislative, activitatea lor ramane remarcabila, mai arata studiul „Piata Transporturilor Rutiere din Romania, 2018 – 2030”.  De pilda, din totalul comertului exterior de marfuri al Romaniei (milioane tone), transportatorii romani transporta 57% din importurile de marfuri ale tarii si 66% din exporturi.

 

 

TOPUL performantelor industriei transporturilor rutiere din Romania la nivel european 

Conform UNTR, transportatorii romani detin locul 6 in UE la transportul rutier de marfuri (ca valoare a pietei) desi reprezentam a 12-a economie ca marime din UE, locul 3 la transportul rutier international bilateral, locul 3 la transporturile rutiere internationale cross-trade operate de un transportator roman intre alte tari din UE, dupa Polonia si Lituania si locul 3 la transporturile in regim de cabotaj operate intre doua locatii de incarcare/descarcare din interiorul unei alte tari UE, dupa Polonia si Lituania.

In 2022 transportatorii romani au detinut 4% din piata transportului rutier de marfa din UE, cu toate ca economia Romaniei reprezinta doar 1,8% din PIB-ul UE.

Tendinte. Piata serviciilor anexe transporturilor va creste intr-un ritm mai accelerat decat economia romaneasca, in ansamblu, datorita pozitionarii strategice a tarii, cu iesire la Marea Neagra, si datorita faptului ca Romania inca este o tara emergenta.

 

- Este asteptata sa creasca cererea serviciilor de logistica si transport de marfuri din 2025, dupa depasirea crizei inflationiste actuale. Asta, datorita impulsului pe care industria prelucratoare il va primi  (in principal, in urma expansiunii comertului electronic si a dezvoltarii lanturilor de aprovizionare).

- Aderarea Romaniei in spatiul Schengen cu frontierele terestre este o urgenta. Printre efectele negative ale neaderarii la Schengen se numara: pierderi financiare in industrie (pierderi de 2,55 miliarde de euro anul trecut, 2,41 miliarde euro in 2022 si 19,1 miliarde de euro in perioada 2012 – 2023) sau timpi de asteptare in frontiera extrem de lungi (8-16 ore uzual la frontiera cu Ungaria, 3 zile in perioadele de sarbatori, cu maxim istoric de 5 zile, la intrarea in Bulgaria, timpi de asteptare de 20-30 de ore uzual, cu 3 zile vara si 7 zile standard pentru camioanele cu marfuri pentru Austria).

- Restrictiile impuse de Pachetul Mobilitate 1 vor continua sa influenteze activitatile de cross-trade si cabotaj ale transportatorilor romani. Acestia inca asteapta hotararea Curtii Europene de Justitie, dupa ce Avocatul General al UE a recomandat anularea obligatiei intoarcerii acasa a camioanelor. Actiunea sa a fost demarata ca urmare a contestatiilor depuse de UNTRR si de alte state membre, inca din 2020.

- Criza soferilor profesionisti ramane o provocare majora pentru firme. In prezent, transportatorii rutieri se confrunta cu un deficit de pana la 33.800 de soferi profesionisti de camion.

- Pentru perioada 2023 – 2030, scenariul conservator de prognoza arata o crestere anuala de 1% in volum si 8% in valoare a pietei transportului rutier de marfa, care este estimata sa ajunga pana la aproape 30 de miliarde de euro;

- In 2024 costurile generale de operare ale transportatorilor rutieri sunt asteptate sa creasca cu pana la 15% (din cauza majorarii accizelor, a tarifelor RCA, a timpilor mari de asteptare la frontiere, a noilor taxe pe CO2  a  prevederilor impuse de Pachetul Mobilitate 1 sau din cauza costurilor cu retro-echiparea obligatorie cu tahograf inteligent 2), lucru care va antrena scumpiri in lant la consumatorul final.