Recesiunea care a afectat toate sistemele financiare ale lumii in ultimii doi ani constituie un semnal de alarma privind directiile de dezvoltare a economiilor capitaliste si determina modificari structurale ale pietelor, schimbarea exigentelor beneficiarilor etc. Astfel, planurile de afaceri trebuie sa includa o abordare sustenabila a proceselor economice. In ultimii 30 de ani Produsul Intern Brut mondial s-a dublat, insa cresterea economica inregistrata a avut la baza o utilizare irationala a resurselor, rezultatul fiind reprezentat de o scadere semnificativa a acestora. Potrivit specialistilor, o solutie probabila pentru iesirea din impas este dezvoltarea durabila, care inseamna, pe scurt, indeplinirea cerintelor actuale fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a beneficia de resursele necesare. Masurile vizeaza cresterea profitului prin scaderea considerabila a cheltuielilor de productie si de transport, scopul final fiind limitarea costurilor, prin reducerea consumului de energie, asigurarea unor sisteme de productie /transport mai eficiente, utilizarea la maximum a materiilor prime si diminuarea pierderilor. In acest sens, se impun investitii masive in crearea unei infrastructuri specifice (unitati de productie, retele logistice - de distributie si transport etc.).

Pentru o aplicabilitate optima a conceptului de dezvoltare durabila, exista cateva principii economice de baza ce au avut rezultate pozitive in cazul companiilor care au gestionat eficient situatia de criza. In acest sens, Calin Georgescu, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila si expert ONU in protectia mediului, considera ca principiile dezvoltarii durabile aplicate in managementul unei firme poate determina evitarea impasului financiar. La nivel macro, acest lucru ar putea duce la iesirea din recesiune a economiei. Pentru sustinerea unei astfel de politici este, insa, nevoie si de ajutorul statului. Alex Bara, expert in domeniul protectiei mediului, a identificat cateva masuri pe care autoritatile ar trebui sa le aplice pentru sustinerea acestor deziderate:

- recuperarea unui procent stimulativ din taxele si impozitele firmelor care investesc in resurse alternative de energie, care obtin reduceri semnificative de emisii in raport cu un an etalon realist, care se bazeaza pe achizitii «verzi», ce reduc cantitatile de deseuri generate;

- executarea silita a datoriilor guvernamentale catre sectorul privat, actualmente neexistand o lege a falimentului de stat;

- prefinantarea de 15%-30% pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene;

- simplificarea accesului la fondurile europene si modificarea legii achizitiilor publice pentru stimularea accesibilitatii. A devenit un imperativ evitarea elaborarii de piedici exclusive (clientelare, pe criterii de pret minim etc.) care sunt daunatoare mediului de afaceri si firmelor;

- neimpozitarea profitului reinvestit in domenii durabile ce au un impact pozitiv asupra mediului.

Implementarea masurilor propuse pentru dezvoltarea durabila poate rezolva dificultatile economiei si are efecte de imunizare a acesteia. "Adoptarea conceptului respectiv necesita o adaptare continua a societatii si economiei, cu scopul de a permite o gestionare optima a crizelor viitoare, fiind privita ca o oportunitate, o solutie pentru a nu ne mai confrunta cu astfel de dificultati. Pentru a fi performante, firmele vor trebui sa se conformeze legislatiei si reglementarilor obligatorii din domeniu. De asemenea, se va impune ca planurile de management ale acestora sa fie orientate spre un proces de productie /consum durabil", a declarat Laszlo Borbely, ministrul mediului si padurilor (MMP). Societatile din Romania (cu exceptia celor straine, care aplica strategiile adoptate la nivel de grup) sunt, insa, orientate spre dezvoltare durabila numai la nivel de intentie. "Marea problema este cea a implementarii. Nu este suficient sa avem o strategie de dezvoltare durabila, trebuie mai ales sa o punem in aplicare", considera Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Nationala (IEN).

In Romania aplicarea conceptului de dezvoltare durabila in cadrul companiilor este analizata in Green Business Index (GBI), proiect realizat de Asociatia Green Revolution, in parteneriat cu MMP. Conform raportului GBI, 87% dintre societatile inscrise in index au elaborat o strategie de dezvoltare durabila. Prima etapa de implementare consta, de fapt, in constientizarea ecologica a angajatilor. GBI arata, insa, ca numai 66% din firme au demarat programe de informare, instruire si evaluare in acest sens. "Dezvoltarea durabila inseamna cresterea competitivitatii, eficienta si profit, iar in prezent firmele romanesti au un dezavantaj competitiv in fata celor din UE - si nu numai", sunt de parere reprezentantii GBI.

Analistul economic Ilie Serbanescu este de parere ca managerii companiilor locale nu sunt interesati in acest moment de dezvoltarea durabila tocmai pentru ca se afla intr-o situatie financiara dificila si nu vad prin implementarea acestui concept o cale de iesire din blocaj. De asemenea, Calin Georgescu sustine ca este destul de dificila aplicarea unor masuri de dezvoltare sustenabila in conditiile lipsei unor politici coerente. "Exista firme care aplica principiile dezvoltarii durabile la nivel economic si au rezultate. Isi eficientizeaza costurile si actiunile, discuta despre energia «verde» la nivel de concept, dar la un moment dat se lovesc de birocratia imensa impusa de stat si de taxele si impozitele actuale, iar in acest caz toate eforturile sunt zadarnice", a explicat Calin Georgescu.

Totusi, Gheorghe Zaman crede ca lipsa politicilor coerente are o explicatie si mai simpla: "Principalul impediment in aplicarea masurilor de dezvoltare sustenabila in Romania este reprezentat de lipsa cunoasterii temeinice a conceptului. Dezvoltarea durabila constituie o necesitate pentru evolutia oricarei economii. Este regretabil faptul ca nu sunt cunoscute suficient principiile acesteia de catre persoanele cu putere de decizie, deoarece reprezinta o solutie pentru iesirea din criza".

Analiza completa poate fi lecturata in editia Ianuarie 2011 a revistei INFO-Santiere.