Problematica eficientei energetice reprezinta, la nivelul Uniunii Europene, un punct-cheie al consolidarii structurilor economice comunitare pe termen mediu si lung. Conceptul de dezvoltare durabila sau sustenabilitate a fost implementat cu succes de cei mai importanti furnizori de sisteme si materiale de constructii, obiectivul declarat al acestei strategii fiind constituit de imbinarea armonioasa a tintelor de crestere economica, de protectie a mediului si de asigurare a unui climat socio-cultural optim pentru generatiile actuale si cele viitoare. Din punct de vedere legislativ, inca din deceniul trecut a fost adoptata directiva europeana EPBD, al carui scop principal a fost constituit de asigurarea premiselor pentru diminuarea emisiilor de dioxid de carbon aferente exploatarii imobilelor. Un alt punct important al ansamblului de masuri propuse este dat de incercarea de utilizare preponderenta a energiilor regenerabile, care - folosite alaturi de materiale avand caracteristici superioare de termoizolare - pot garanta o diminuare puternica a consumului de combustibili fosili - factor primordial al cresterii nivelului actual de poluare globala.

 

Calculele realizate de specialistii Comisiei Europene releva faptul ca rezultatul aplicarii EPBD, in noua sa forma adoptata in urma cu doi ani, este favorabil, implicand: economii de energie cuprinse intre 60 si 80 milioane de tone echivalent petrol/an pana in 2020 (insemnand o diminuare de 5% - 6% a consumului de materii prime din aceasta categorie); reduceri ale emisiilor de dioxid de carbon cu 160 milioane tone/an - 210 milioane tone/an in acelasi interval (scaderi medii de 4% - 5%); crearea de 280.000 - 450.000 de noi locuri de munca, mai ales in sectorul constructiilor (trendul va fi stimulat de necesitatea fabricarii de noi produse, componente si ansambluri folosite in cadrul sistemelor de eficientizare energetica). Sumele destinate investitiilor, ca si costurile administrative aferente, se situeaza la un nivel destul de scazut, in comparatie cu beneficiile obtinute pe termen mediu si lung. De exemplu, prin eliminarea limitei de 1.000 mp referitoare la suprafata de la care poate fi aplicat un program de reabilitare pentru un imobil, se asigura un spor anual in valoare de 8 miliarde euro, cu un efect de economisire a 25 de miliarde euro/an (pana in 2020) si cu perspective optime de diminuare a emisiilor de dioxid de carbon (prognoza tine cont de estimarile referitoare la pretul petrolului). Cerintele financiare nu sunt uniform distribuite pe teritoriul UE, astfel incat este posibil ca in anumite zone (cum ar fi, de exemplu, Europa de Est) sa apara costuri suplimentare. Acesta nu va reprezenta un obstacol major, intrucat investitiile de aceasta natura au o mare capacitate de amortizare, generand rapid beneficii, prin scaderea facturilor la energie. De asemenea, un alt efect pozitiv ar putea fi reprezentat de consolidarea cifrelor de afaceri realizate in aceste regiuni de marii producatori de materiale specifice, toate acestea ducand - in final - la cresteri economice solide. Avantajele generale pentru societate, cum ar fi reducerea consumului si a emisiilor de gaze toxice, crearea de noi locuri de munca, majorarea indicelui de sanatate publica si a productivitatii depasesc cu mult costurile aferente intregului program.

Pentru a citi opiniile referitoare la acest subiect, exprimate de managerii unor firme importante, specializate in promovarea de materiale ce pot contribui la implementarea in practica a conceptului respectiv, click aici