In anul 2016, fluxul investitiilor straine directe ale nerezidentilor in tara noastra (ISD) a continuat sa se situeze pe un trend ascendent, atingand un nou prag-record din 2008 pana in prezent, ceea ce, de altfel, este clar ca a reprezentat paradigma precedentelor 12 luni, mai ales intrucat cresterea procentuala, ce a devenit sustenabila, este relativ substantiala comparativ cu anul 2015, cand s-a remarcat un salt de circa 42%. Astfel, deoarece rata actuala de crestere a ajuns la circa 18%, nivelul ISD a ajuns sa consemneze, din nou, un alt record al ultimilor opt ani. Practic, in ceea ce priveste fluxul ISD, s-a constatat o majorare evaluata la circa +34,46% in ianuarie-decembrie 2016, raportat la acelasi interval din 2015, exclusiv pentru datele estimate, nu in cazul celor definitive, pentru ca, daca se iau in considerare seriile revizuite ale BNR, in ianuarie-decembrie 2015 fluxul analizat ar fi totalizat 3,461 miliarde euro, rezultand un salt de +17,91%. Chiar si in conditiile recordului actual, ar fi fost necesara o crestere mult mai puternica (posibila, insa, in 2017), intrucat nivelul efectiv al investitiilor straine ramane inca deficitar, iar sumele alocate in mod real de investitorii straini in economia nationala se situeaza cu mult sub cerintele reale de finantare din Romania. Practic, analiza raportului lunar al bancii centrale, referitor la datoria externa si la balanta de plati in anul 2016, evidentiaza faptul ca „in intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2016, investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 4,081 miliarde euro (date estimate), din care participatiile la capital, care includ si profitul reinvestit net estimat, s-au plasat la 3,899 miliarde euro, iar creditele intragrup (dintre investitorul strain si firma rezidenta) au inregistrat o valoare neta de 182 milioane de euro". In primele anul 2015 datele estimate ale BNR arata faptul ca ISD au totalizat 3,035 miliarde euro, insa, conform datelor definitive, tot in 2015 acestea au sporit, de fapt, cu mai mult de 42% fata de precedentele 12 luni, ajungand la 3,461 miliarde euro, ceea ce a reprezentat un prag-record al ultimilor cinci ani, clar depasit in prezent (+17,91%). Mai mult, potrivit informatiilor istorice, BNR confirma ca in ianuarie 2016 indicatorul ISD a ajuns la 286 milioane de euro, marcand un progres secvential de +68,24%, in februarie acelasi an ISD s-au plasat la numai 68 milioane de euro (-76,22%), reprezentand, probabil, nu numai recordul negativ al anului trecut, ci si pe cel aferent ultimilor cinci ani, in timp ce, la nivelul lunii martie s-au consemnat 412 milioane de euro (+519,12%, tot din punct de vedere secvential), iar in aprilie s-au raportat doar 112 milioane de euro (-72,82%), pentru ca in mai sa se evidentieze 239 milioane de euro (+113,4%), dupa care in iunie s-a atins tot un record, de aceasta data pozitiv, mai precis la 919 milioane de euro (prag maxim lunar din ultimele 24 de luni si, probabil, din intreaga perioada de dupa 2008), reprezentand un salt de +284,5%, pentru ca in iulie 2016 ISD sa se cifreze la 303 milioane de euro (-67%), iar in august ISD sa se plaseze la 402 milioane de euro (+32,67%), dupa care in septembrie s-a marcat o stabilizare, tot la 402 milioane de euro (0%), in octombrie fiind reluata ascensiunea (+47,51%), ajungandu-se la 593 milioane de euro, in noiembrie ISD au totalizat 192 milioane de euro (-67,62%), iar in decembrie indicatorul s-a plasat la 153 milioane de euro (-20,31%).

Insa, toate aceste aspecte, legate de fluctuatiile lunare ale ISD, raman deocamdata prematur de evaluat, ca impact real asupra firmelor de constructii (desi a devenit destul de clar ca saltul din perioada analizata ar trebui sa contribuie in mod clar la cresterea volumului lucrarilor), iar in lipsa unei degradari puternice a indicatorilor macroeconomici (cu toate tensiunile sociale ce au survenit dupa finalizarea momentului electoral), este posibil ca si in prima luna a anului in curs tendinta ascendenta sa continue si sa marcheze reluarea trendului de recuperare. Totusi, trebuie remarcat ca, in 2016, cu toate ca au avut loc doua runde electorale, investitiile straine directe au inregistrat un salt de aproape 18%, pana la 4,081 miliarde euro, iar ritmul a fost mai ponderat ca in 2015, cand ISD au crescut cu 42,43%, la 3,461 miliarde euro. De asemenea, in 2014 (cand au avut loc alegeri prezidentiale), investitiile straine directe au regresat cu -10,6% fata de 2013, pana la 2,43 miliarde euro, de la un varf de 2,71 miliarde euro atins in 2013, ce a reprezentat de altfel un alt record dupa declansarea crizei economice (respectiv in ultimii cinci ani), desi, practic, in 2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul recesiunii. Dupa cum se cunoaste, ISD nu au impact numai pe piata constructiilor (pe care o influenteaza decisiv), pentru ca, potrivit expertilor, „investitiile straine directe sunt considerate cele mai benefice investitii realizate de companiile straine intr-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung si au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei si salariilor”.

Potrivit comunicatului bancii centrale, in perioada de referinta, reprezentata de anul trecut, s-a remarcat o adancire a deficitului balantei de plati, care s-a majorat substantial, cu 111,94%. Spre deosebire de 2015 (cand situatia era mult mai buna, cu un deficit provizoriu calculat atunci la circa 1,943 miliarde euro), in raportul aferent intervalului ianuarie-decembrie 2016, reprezentantii BNR confirma un dezechilibru mult mai accentuat, constituit de acumularea, in perioada analizata, a unui deficit relativ sporit al balantei de plati, ca urmare a unei activitati precare in ceea ce priveste balanta bunurilor si balanta veniturilor primare, atenuata doar partial de excedentul inregistrat pentru balanta veniturilor secundare si a serviciilor. In consecinta, specialistii BNR au indicat ca "la nivelul contului curent al balantei de plati, in ianuarie-decembrie 2016 s-a inregistrat un deficit de 4,118 miliarde euro (date provizorii), comparativ cu 1,237 miliarde euro in aceeasi perioada din 2015; in structura, balanta bunurilor si balanta veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,505 miliarde euro, respectiv cu 1,087 miliarde euro, in timp ce balanta serviciilor si cea a veniturilor secundare au inregistrat un excedent majorat cu 762 milioane de euro, respectiv un excedent mai mic cu 345 milioane de euro. In acelasi timp, datoria externa pe termen lung a fost, la 31 decembrie 2016, de 69,116 miliarde euro (74,7% din totalul datoriei externe), nivel mai redus cu -2% fata de cel consemnat la 31 decembrie 2015. Datoria externa pe termen scurt a inregistrat, la aceeasi data, valoarea de 23,416 miliarde euro (25,3% din total), nivelul fiind in crestere cu +17,8% fata de cel de la 31 decembrie 2015. In perioada analizata, reprezentata de anul 2016, datoria externa totala a crescut cu 2,098 miliarde euro, iar ca structura datoria publica s-a majorat cu 927 milioane de euro, datoria autoritatii monetare s-a redus cu 302 milioane de euro si datoria negarantata public s-a majorat cu 1,473 miliarde euro. Mai mult, rata serviciului datoriei externe pe termen lung (care se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii) a fost de 25,2% in anul 2016, comparativ cu 38,5% in 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii (evidentiat ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei de valuta si aur la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din intervalul respectiv) s-a situat la 6,4 luni de importuri de bunuri si servicii la 31 decembrie 2016, nivel similar celui de la 31 decembrie 2015. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare ale BNR a fost de 90,1% la 31 decembrie 2016, comparativ cu 97,9% la 31 decembrie 2015".

Astfel, datele anuntate de BNR cu privire la indicatorul ISD confirma in mod clar, la nivelul anului trecut, o apreciere in ceea ce priveste fluxul de capital din strainatate, calculat pe baze anuale, ceea ce reprezinta in principiu un factor pozitiv pentru antreprenori - si nu numai, deoarece majoritatea investitiilor efectuate in economia nationala vizeaza, de regula, executia lucrarilor de constructii noi. Totusi, baza comparativa anuala continua sa fie diferita, deoarece, spre deosebire de metodologia anterioara, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci sau institutii financiare nebancare, de tip IFN) nu mai sunt considerate de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii.

Prezentand din nou, cu titlu informativ, datele istorice referitoare la ISD, rezulta ca recordul investitiilor straine directe s-a inregistrat in anul 2008, cand acestea au insumat 9,496 miliarde euro. Intre 2003 si 2006 Romania a consemnat in fiecare an cresteri ale fluxului ISD, indicatorul respectiv ajungand la 5,183 miliarde euro in 2004, la 5,213 miliarde euro in 2005 si 9,056 miliarde euro in 2006. In schimb, la nivelul lui 2007 (cel mai probabil, ca urmare a declansarii crizei bancare in SUA) a avut loc o diminuare a capitalului strain investit in Romania, pana la 7,25 miliarde euro, insa faptul ca economia tarii noastre este considerata emergenta, coroborat cu declansarea mai intarziata a recesiunii, a implicat, in anul urmator, o crestere pana la nivelul anuntat anterior. Incepand cu 2009, insa, valoarea indicatorului s-a deteriorat puternic, investitiile scazand abrupt pana la 3,48 miliarde euro in primul an de criza economica generalizata si situandu-se la 2,2 miliarde euro in 2010, pentru ca in 2011 sa se constate un prag minim record, de numai 1,815 miliarde euro. In 2012, investitiile straine directe nete au crescut pentru prima data de la inceperea recesiunii, avansul fiind de +18,7%, pana la 2,138 miliarde euro, pentru ca in 2013 sa se ajunga la 2,71 miliarde euro (+26,75%), iar in 2014 sa se consemneze scaderea de -10,33%, la 2,43 miliarde euro, dupa care, in 2015, a avut loc o apreciere masiva, pana la 3,46 miliarde euro (+42,43%), urmata de cresterea din 2016, la 4,08 miliarde euro (+17,91%). Astfel, cu toate ca in ultimii ani se observa o recuperare, atingerea sau depasirea nivelului maxim, de circa 9,5 miliarde euro din 2008, este posibila doar pe termen lung, ca urmare a necesitatii de recuperare a unui decalaj de -57,05% (rezultat prin compararea ISD din cele 12 luni ale lui 2016 si ISD din 2008), astfel incat, chiar daca trendul ascendent se va remarca si in 2017, perspectivele de echivalare sunt relativ indepartate.

Specialistii bancii centrale mai precizeaza ca, incepand cu anul 2014, standardul metodologic international pentru elaborarea balantei de plati este asigurat de Manualul FMI denumit „Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a VI-a (BPM6), care inlocuieste metodologia anterioara (BPM5). In consecinta, dupa cum se arata anterior, la capitolul ISD, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci, IFN-uri) nu mai sunt considerate a fi de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii. De aceea, in fiecare luna se efectueaza rectificari ale tuturor seriilor de date ale balantei de plati, actualizarile fiind disponibile in cadrul unei baze de date interactive, care cuantifica si seriile de date istorice lunare si trimestriale incepand cu anul 2005. De asemenea, pot fi consultate cercetarile statistice anuale exhaustive cu privire la fluxurile ISD structurate pe principalele ramuri ale economiei nationale, in intervalul anilor 2003-2014. Mai mult, pentru asigurarea respectarii principiului „schimbului de proprietate economica”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel ca valorile exportului si importului de bunuri din balanta de plati sunt diferite de cele din documentul statistic corespunzator comertului international cu bunuri. 

De exemplu, in 2015 (cel mai recent an pentru care a fost elaborat un raport exhaustiv, finalizat in octombrie 2016), din soldul final al ISD, de 64,433 miliarde euro, cat a fost la 31 decembrie (nivel obtinut prin adaugarea la soldul initial al ISD a fluxului net de ISD si a diferentelor valorice pozitive/negative provenite atat din reevaluarile datorate modificarii cursului de schimb si preturilor unor active, cat si din retratari contabile ale valorii soldurilor initiale ale unor intreprinderi raportoare), sectorului de constructii si tranzactii imobiliare i-au fost repartizate 7,877 miliarde euro (12,2%), in timp ce industriei in ansamblu i-au revenit 28,74 miliarde euro (44,6%), iar comertului 7,86 miliarde euro (12,2%), o pondere ceva mai mare, de 13,1% sau 8,43 miliarde euro, fiindu-i atribuita segmentului de intermedieri financiare si asigurari. Pentru informatii suplimentare, www.bnr.ro