O crestere semnificativa a veniturilor fiscale, obligatorie pentru consolidarea bugetara, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanta strategica - industria de aparare, industria energetica, agricultura/industria agroalimentara, sanatatea si educatia, potrivit raportului de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro, Monitor", publicat pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei.

Documentul, intocmit de o echipa condusa de academicianul Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal, consemneaza evolutii in UE dupa izbucnirea razboiului din Ucraina, pe planul politicilor publice/economice.

"Se subliniaza totodata rolul pe care PNRR, precum si resursele alocate prin Cadrul Financiar Multianual, il au de jucat pentru ca economia autohtona sa amortizeze efectele crizelor suprapuse, pentru a atenua impactul contractionist al corectiei macroeconomice necesare. Se arata in acest context ca sistemul bancar autohton este intr-o stare buna, ca inzestrare cu capital propriu si lichiditati", se arata in raportul intitulat "Iesirea din pandemie, dar intrarea intr-un nou razboi rece".

Conform sursei citate, intarirea politicilor monetare este inevitabila peste tot unde inflatia inalta dovedeste persistenta.

"Fed, alte banci centrale mari, influenteaza pietele financiare internationale si pot induce miscari de capital perturbatoare. Cu atat mai mult, si desi crizele au obligat/obliga la noi cheltuieli publice tintite, Romania are nevoie de o consolidare bugetara, care a devenit o problema de securitate economica nationala. Consolidarea bugetara este esentiala si fiindca BNR nu poate proteja singura stabilitatea leului (nota bene: stabilitatea monedei nu este identica cu imobilismul cursului de schimb). Este de notat ca deficitele gemene (deficit bugetar si deficit de cont curent, ambele de circa 7% din PIB in 2021) ca dimensiune, sunt singulare in regiune", se mentioneaza in raport.

Potrivit sursei citate, o crestere semnificativa a veniturilor fiscale, ce este obligatorie pentru consolidarea bugetara, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanta strategica - industria de aparare, industria energetica, agricultura/industria agroalimentara, sanatatea si educatia.

"Romania are nevoie de mobilizare de resurse, de decizii intelepte, de solidaritate nationala, de solidaritate la nivelul UE, intrucat vremurile vor fi in continuare foarte dificile", mai arata raportul.

Documentul precizeaza ca incetinirea redresarii economice este inevitabila in Europa, in statele membre ale UE, care, multe dintre ele, importa masiv energie. Cum preturile la energie au crescut mult, raportul de schimb comercial (terms of trade) se vede in impulsuri inflationiste pe filiera importului si in relatii de aprovizionare interne.

Conform sursei citate, preturile la materii prime de baza si metale au crescut si ele mult pe fondul dereglarilor in lanturi de aprovizionare si al unor masuri restrictive. Iar efecte tip spillover (de revarsare) sunt mai intense intr-un mediu cu inflatie inalta persistenta fata de un mediu cu inflatie joasa.

"Si Romania resimte puternic cresterea brutala a pretului relativ al energiei (ce nu este, in larga masura, temporara daca ne gandim la o tendinta pe termen lung de renuntare la combustibili fosili), desi are o situatie a aprovizionarii cu energie mai buna decat a multor state din UE. De ce impactul in economie/societate este atat de profund si dureros deriva si din faptul ca energia este input in toate produsele si serviciile, ca are un cost ce se vede in toate celelalte costuri/preturi. Pentru Romania sunt prognoze ce vad o crestere economica de 2-3 la suta in acest an. Si prognozele privind inflatia au fost revizuite in sus", se spune in raport.

Potrivit documentului, impactul crizelor suprapuse, al razboiului din Ucraina, a obligat la o gama extinsa de raspunsuri la nivelul UE si al statelor membre - de amortizare a socurilor si de distribuire a poverii, care sa limiteze daune economice si sociale. Bugete nationale sufera mult, intrucat vor avea loc restructurari in productie, inclusiv o crestere de cheltuieli de aparare (militare). Germania, spre exemplu, a anuntat o schimbare de paradigma in domeniul apararii, cu o crestere a cheltuielilor de aparare de la circa 1,5% din PIB la 2% din PIB.

De asemenea, se mentioneaza, printre altele ca, in Romania, cresterea acestor cheltuieli va fi de la 2 la 2,5% din PIB dupa cum s-a anuntat in mod oficial. Cum spun Ken Rogoff si altii (2022), se erodeaza 'dividendul pacii'10 obtinut dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial - chiar daca razboiul rece a intretinut o cursa a inarmarilor, ce va fi probabil reluata in noul razboi rece.

"Flancul estic al NATO (ce include tarile baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria) devine arie de prima reduta si trebuie sa fie mai mult sprijinit de catre restul Aliantei (NATO). Summit-ul NATO din iunie va redefini de altfel strategia de aparare in noul context, al unui nou razboi rece si al confruntarii militare din Ucraina, si se asteapta o consolidare a capacitatii de aparare/militara a flancului estic. Se poate chiar

avansa o teza: apararea devine tot mai mult un bun colectiv (in logica articolului 5 al Aliantei), ce ar presupune ca o crestere a capacitatii de aparare/descurajare pe flancul estic sa fie finantata in mod colectiv - in cazul UE din bani comuni (este de explorat ideea de emitere de bonduri colective ale UE pentru aparare, care este mentionata in acest raport)", arata documentul.

Privind consolidarea de aparare/militara a flancului estic se poate imagina si un aranjament analog cu ceea ce a fost programul Lend Lease al SUA in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Este de asteptat ca UE sa regandeasca unele componente din Planul European de Redresare si Rezilienta (NGEU) - intre care tranzitia energetica, apararea, avand in vedere noul context economic si geopolitic, intrarea intr-un nou razboi rece.

Conform raportului, cheltuieli suplimentare vor pune mai multa presiune pe bugete publice, care sunt oricum incordate in conditiile in care statele trebuie sa faca fata la efecte ale schimbarilor climatice, la nevoia de a face sistemele de sanatate mai robuste, cand securitatea alimentara si cibernetica capata proeminenta.

"Romania, cum arata documente de analiza interne si internationale, are o fragilitate structurala a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (circa 26% din PIB in anii recenti fata de media de 40% in UE) si politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari; in fapt, Romania are cel mai adanc deficit structural din UE (circa 5% la finele lui 2019, devenit peste 7% din PIB in 2020)", se mai spune in document.

Totodata, cheltuielile cu salarii si sociale ocupa mai bine de 80% din veniturile fiscale. Derogarea de la regulile fiscale in UE in perioada 2020-2022 si razboiul din Ucraina nu exonereaza politica publica autohtona de nevoia de a realiza o corectie a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar - de la 7,2% din PIB (ESA) in 2021 la circa 3% in cativa ani. Finantarea tot mai anevoioasa a datoriei publice (ajunsa la putin peste 50% din PIB in februarie a.c.) implica chibzuinta in cheltuirea banului public si o crestere semnificativa a veniturilor fiscale, care sa ne ajute sa raspundem la provocari extraordinare actuale si viitoare, se mai precizeaza in raport. Pentru raportul "Romania - Zona Euro, Monitor", click aici!