La data de 5 iunie 2018, sediul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a fost gazda lansarii primei editii din acest an a raportului asupra stabilitatii financiare, iar cu acest prilej, in cadrul conferintei organizate ad-hoc, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a subliniat cateva repere, respectiv mai multe idei privind harta riscurilor cuprinse in raport.

„In perioada ce a urmat recentei crize financiare, economia Romaniei a aratat o crestere economica sustinuta, astfel ca media ratei de crestere economica din ultimii cinci ani se situeaza in jurul nivelului de +4,6%. Pentru a avea un reper in acest sens, mentionez faptul ca media ratelor de crestere economica in Uniunea Europeana s-a situat in aceeasi perioada in jurul nivelului de +2,1%. Acest ritm de crestere impresionant pe care l-a consemnat economia Romaniei si care a contribuit la diminuarea decalajului fata de media UE a fost insa asociat cu o crestere importanta a consumului, in dauna investitiilor, mai ales a celor publice. Slaba corelare a majorarii consumului si, deci, a cererii interne cu potentialul economiei nationale a facut ca performanta cresterii economice sa fie acompaniata de o dinamica ridicata a importurilor, cu efecte negative asupra echilibrului balantei externe. Raportul asupra stabilitatii financiare subliniaza tocmai acest risc sistemic principal, care a fost de altfel mentionat si in alte documente ale bancii centrale: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra echilibrului extern”, a avertizat Mugur Isarescu.

Referindu-se strict la al doilea risc sistemic prezentat in raport – si anume la cel legislativ – guvernatorul BNR a aratat ca „OUG nr. 114/2018, adoptata fara consultare prealabila cu Banca Nationala a Romaniei, fara consultari cu industria bancara si mai ales cu Banca Centrala Europeana, asa cum cere Tratatul de Functionare al Uniunii Europene, a reprezentat un risc sever la adresa stabilitatii financiare, prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare si prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar. BNR s-a implicat in modificarea acestei ordonante, in cadrul Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala, cu un mandat clar, in trei puncte, din partea Consiliului de Administratie al BNR: sa fie eliminata legatura dintre taxa si ROBOR, sa fie diminuat nivelul taxei si sa fie redusa baza de impozitare. Forma la care s-a ajuns, prin OUG nr. 19/2019, a marcat atingerea acestor obiective – dar aceasta reprezinta mai degraba o solutie de avarie. Riscul legislativ ridicat rezulta insa nu numai din faptul ca OUG nr. 114/2018 a putut sa apara asa cum a aparut si inaintea sarbatorilor de iarna, dar si din caracterul incert si impredictibil al altor schimbari legislative, din absenta studiului de impact si din lipsa consultarii cu partile interesate. Seria de initiative legislative care au fost declarate neconstitutionale contribuie din plin la conturarea acestui risc”. Pentru a descarca nr. 1 din 2019 al raportului asupra stabilitatii financiare, care apare de doua ori pe an, click aici!