In primele sapte luni ale anului in curs, fluxul investitiilor straine directe ale nerezidentilor in tara noastra (ISD) a continuat sa se situeze pe un trend ascendent sustenabil, potrivit datelor anuntate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si raportate la nivelul din ianuarie-iulie 2014, cand s-au implementat procedurile metodologice din manualul FMI denumit BPM6, diferit de metodologia anterioara BPM5, ceea ce implica anumite inadvertente in ceea ce priveste baza reala de comparare. Astfel, potrivit BNR, standardul metodologic BPM6 a fost pus efectiv in practica incepand cu comunicatul ce prezinta datele lunii iulie 2014, in asa fel incat doar de acum inainte informatiile vor putea deveni cu adevarat comparabile. Totusi, ascensiunea ISD, evaluata initial la aproape +40% in primul semestru a.c., s-a accelerat puternic, ajungand actualmente la circa +60%, iar situatia pozitiva din perioada analizata va avea cu siguranta un impact favorabil asupra firmelor de constructii, mai ales ca acestea beneficiaza, in mod traditional, de cea mai mare parte a ISD, fapt demonstrat, de altfel, prin cresterea in volum a lucrarilor de constructii, care au avansat pe total cu +11,6% in primele sapte luni a.c., ca serie ajustata, fata de acelasi interval din 2014. Practic, in analiza raportului lunar al bancii centrale, referitor la datoria externa si la balanta de plati in luna iulie 2015 se evidentiaza faptul ca „in intervalul 1 ianuarie - 31 iulie 2015, investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au totalizat 2,084 miliarde euro (date estimate), din care participatiile la capital, care includ si profitul reinvestit net estimat, s-au plasat la 1,228 miliarde euro, iar creditele intragrup (dintre investitorul strain si firma rezidenta) au inregistrat o valoare de 856 milioane de euro (net)".

Potrivit datelor istorice, in primele sapte luni din 2014 informatiile BNR arata faptul ca ISD au totalizat aproape 1,309 milioane de euro (-13,8%), iar in ianuarie a.c. acestea au ajuns la 299 milioane de euro, pentru ca in februarie 2015 sa regreseze la 110 milioane de euro, iar in martie sa insumeze 376 milioane de euro, in aprilie sa ajunga la 279 milioane de euro,  in mai sa atinga 223 milioane de euro, iar in iunie 372 milioane de euro, dupa care in iulie a fost consemnata suma de 425 milioane de euro, marcand, cel putin deocamdata, recordul lunar din 2015. Mai mult, avansul din primele sapte luni ale acestui an, de +59,21%, este diametral opus situatiei din ianuarie-iulie 2014, cand scaderea a fost de -13,8%, ceea ce reprezinta inca o veste buna cu privire la dinamica ISD. Toate aceste aspecte sunt insa prematur de evaluat, iar actuala tendinta poate sa insemne si o recuperare, de vreme ce, anul trecut, investitiile straine directe au regresat cu -10,6% fata de 2013, pana la 2,43 miliarde euro, de la un varf de 2,71 miliarde euro atins in 2013, ce a reprezentat de altfel un record dupa declansarea crizei economice (respectiv in ultimii patru ani), desi in 2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul recesiunii.

 

Atenuare de 65% a deficitului balantei de plati

 

Reprezentantii BNR anunta, totodata, incetarea procesului de transformare a deficitului balantei de plati in excedent (la fel ca in intervalul similar al anului trecut), dar in contextul unui regres al deficitului, evaluat la 65,2%, ca urmare a unei activitati mai bune in ceea ce priveste balanta veniturilor secundare si cea a serviciilor. Mai precis, aceasta evolutie a fost determinata, in principal, de dinamica specifica unor componente ale balantei de plati cum ar fi veniturile secundare (transferurile curente intre rezidenti si nerezidenti), cu o crestere de +28,7%, serviciile (+9,3%) si veniturile primare (unde deficitul s-a redus cu 26,1%, la 1,687 miliarde euro). Totusi, un semnal de alarma este dat de faptul ca la componenta bunurilor s-a consemnat un deficit de 3,536 miliarde euro, in intensificare cu 17,7%. In cadrul balantei de plati, bunurile reflecta valoarea celor mobile, care fac obiectul unui transfer de proprietate intre rezidenti si nerezidenti, indiferent daca acestea trec sau nu frontiera tarii. In consecinta, specialistii BNR au indicat ca "la nivelul contului curent al balantei de plati, in ianuarie-iulie 2015 s-a inregistrat un deficit de 347 milioane de euro (date provizorii), comparativ cu un deficit de 997 milioane de euro in aceeasi perioada din 2014, pe fondul reducerii deficitului veniturilor primare (cu 595 milioane de euro), respectiv al majorarii excedentelor balantei serviciilor (cu 310 milioane de euro) si balantei veniturilor secundare (cu 276 milioane de euro). In acelasi timp, datoria externa pe termen lung a fost, la 31 iulie 2015, de 70,494 miliarde euro (77,8% din totalul datoriei externe), in scadere cu 6,9% fata de 31 decembrie 2014. Datoria externa pe termen scurt a inregistrat, la aceeasi data, nivelul de 20,096 miliarde euro (22,2% din total), fiind mai mare cu 8,2% fata de 31 decembrie 2014. In perioada analizata, reprezentata de primele sapte a.c., datoria externa totala a scazut cu 3,712 miliarde euro. Mai mult, rata serviciului datoriei externe pe termen lung (care se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii) a fost de 39% in ianuarie-iulie 2015, comparativ cu 37,3% in anul 2014. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii (evidentiat ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei de valuta si aur la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din intervalul respectiv) s-a situat la 6 luni de importuri de bunuri si servicii la 31 iulie 2015, fata de 6,9 luni de importuri la 31 decembrie 2014".

In consecinta, datele anuntate de BNR cu privire la indicatorul ISD confirma o apreciere semnificativa in ceea ce priveste fluxul de capital din strainatate, calculat pe baze anuale, ceea ce reprezinta in principiu un factor pozitiv pentru antreprenori – si nu numai, deoarece majoritatea investitiilor efectuate in economia nationala vizeaza, de regula, executia lucrarilor de constructii noi. Totusi, baza comparativa anuala este diferita, deoarece, spre deosebire de metodologia anterioara, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci sau institutii financiare nebancare, de tip IFN) nu mai sunt considerate de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii.

Prezentand inca o data, cu titlu informativ, datele istorice referitoare la ISD, rezulta ca recordul investitiilor straine directe s-a inregistrat in anul 2008, cand acestea au insumat 9,496 miliarde euro. Intre 2003 si 2006 Romania a consemnat in fiecare an cresteri ale fluxului ISD, indicatorul respectiv ajungand la 5,183 miliarde euro in 2004, la 5,213 miliarde euro in 2005 si 9,056 miliarde euro in 2006. In schimb, la nivelul lui 2007 (cel mai probabil, ca urmare a declansarii crizei bancare in SUA) a avut loc o diminuare a capitalului strain investit in Romania, pana la 7,25 miliarde euro, insa faptul ca economia tarii noastre este considerata emergenta, coroborat cu declansarea mai intarziata a recesiunii a implicat, in anul urmator, o crestere pana la nivelul anuntat anterior. Incepand cu 2009, insa, valoarea indicatorului s-a deteriorat puternic, investitiile scazand abrupt pana la 3,48 miliarde euro in primul an de criza economica generalizata si situandu-se la 2,2 miliarde euro in 2010, pentru ca in 2011 sa se constate un prag minim record, de numai 1,815 miliarde euro. In 2012, investitiile straine directe nete au crescut pentru prima data de la inceperea recesiunii, avansul fiind de +18,7%, pana la 2,138 miliarde euro, pentru ca in 2013 sa se ajunga la 2,71 miliarde euro (+26,75%), iar in 2014 sa se consemneze scaderea de -10,33%, la 2,43 miliarde euro. Astfel, cu toate ca in ultimii ani se observa o recuperare, atingerea sau depasirea nivelului maxim, de circa 9,5 miliarde euro din 2008, este posibila doar pe termen lung.

Potrivit unor analisti ai bancilor comerciale, in ceea ce priveste stabilitatea macroeconomica, pe termen mediu este posibila o deteriorare a contului curent al balantei de plati, pe fondul accelerarii cererii interne. In scenariul macroeconomic central (actualizat recent), ponderea deficitului de cont curent in PIB ar putea creste de la 0,5% in 2014 la 0,8% in 2015, ajungand la 2% in 2016 si depasind pragul de 3% in 2017.

 

***

Specialistii bancii centrale mai precizeaza ca, incepand cu anul 2014, standardul metodologic international pentru elaborarea balantei de plati este asigurat de Manualul FMI denumit „Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a VI-a (BPM6), care inlocuieste metodologia anterioara (BPM5). In consecinta, dupa cum se arata anterior, la capitolul ISD, creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliati (banci, IFN-uri) nu mai sunt considerate a fi de natura investitiilor directe, ca in BPM5, ci se inregistreaza in contul financiar/ alte investitii. De aceea, in fiecare luna se efectueaza rectificari ale tuturor seriilor de date ale balantei de plati, actualizarile fiind disponibile in cadrul unei baze de date interactive, care cuantifica si seriile de date istorice lunare si trimestriale incepand cu anul 2005. De asemenea, pot fi consultate cercetarile statistice anuale exhaustive cu privire la fluxurile ISD structurate pe principalele ramuri ale economiei nationale, in intervalul anilor 2003-2013.

De exemplu, in 2013 (cel mai recent an pentru care a fost elaborat un raport exhaustiv, dat publicitatii in 2014), din soldul final al ISD, de 59,958 miliarde euro, cat a fost la 31 decembrie (nivel obtinut prin adaugarea la soldul initial al ISD a fluxului net de ISD (2,71 miliarde euro) si a diferentelor valorice pozitive/negative provenite atat din reevaluarile datorate modificarii cursului de schimb si preturilor unor active, cat si din retratari contabile ale valorii soldurilor initiale ale unor intreprinderi raportoare), sectorului de constructii si tranzactii imobiliare i-au fost repartizate 5,887 miliarde euro (9,8%), in timp ce industriei i-au revenit 28,81 miliarde euro (48,1%), iar comertului 6,723 miliarde euro (11,2%), o pondere ceva mai mare, de 14,2% sau 8,496 miliarde euro, fiindu-i atribuita segmentului de intermedieri financiare si asigurari. Pentru informatii suplimentare, www.bnr.ro