Reglementarile din domeniul constructiilor trebuie actualizate pentru a facilita tranzitia catre economia circulara, recomanda Consiliul Concurentei in urma finalizarii studiului privind avantajele competitive ale economiei circulare in constructii. In prezent, Romania are un nivel de economie circulara scazut, de 1,3%, fata de media Uniunii Europene, de aproximativ 11,5%. Desi sectorul constructiilor genereaza o cantitate mare de deseuri periculoase, cu impact semnificativ asupra mediului inconjurator, eliminarea prin depozitare este principala forma de gestionare a acestora, la ora actuala, neexistand norme tehnologice care sa permita utilizarea materialelor reciclate in noile constructii. Ca urmare, autoritatea de concurenta recomanda actualizarea standardelor nationale si a normelor in domeniu, precum si reglementarea procedurii de certificare a deseurilor provenite din constructii si demolari (DCD) pentru ca acestea sa poata fi reutilizate in activitati de constructii de drumuri. Autoritatile incearca sa stimuleze reciclarea deseurilor atat a celor din constructii, cat si a celor municipale, obligand companiile sa plateasca o taxa (contributie) pentru cantitatea de deseuri pe care nu o recicleaza. In Romania, aceasta taxa este de doar 160 lei/tona (aproximativ 33 euro/tona), in timp in alte state europene este mult mai mare (de exemplu, circa 100 euro/tona in Belgia). In aceste conditii, cele mai multe companii din constructii prefera sa plateasca taxa si sa depoziteze deseurile (sa le arunce), deoarece costurile reciclarii sunt mai mari, putand ajunge pana la dublul taxei, in functie de procesele implicate (colectarea, sortarea, transportul si tratamentul materialelor reciclabile). Mai mult, costurile pentru depozitarea si tratarea ulterioara a DCD-urilor nu sunt clar definite in proiectele tehnice ale lucrarilor de infrastructura. Astfel, Consiliul Concurentei recomanda clarificarea acestor aspecte legate de costuri si considera ca, pentru cresterea gradului de reciclare, nivelul contributiei (taxei) trebuie stabilit la o valoare mai mare decat costul reciclarii. O alta bariera in calea tranzitiei spre o economie circulara este lipsa infrastructurii de gestionare a deseurilor, avand in vedere ca achizitionarea unor echipamente/utilaje presupune un cost ridicat si reprezinta un efort semnificativ pentru companii. 1 In aceste conditii, pentru a facilita tranzitia catre economia circulara, statul roman a initiat o serie masuri de sprijin pentru mediul de afaceri, in valoare totala de peste 890 milioane euro. Este vorba despre Programul „Fabrici de reciclare”, pentru construirea de instalatii noi de reciclare a deseurilor colectate separat, Schema de ajutor de minimis in vederea tranzitiei catre economia circulara, Schema de ajutor de stat regional pentru investitii avand ca scop reducerea efectelor negative ale deseurilor asupra mediului si reducerea consumului de resurse primare, Programul "ConstructPLUS”. Autoritatea de concurenta recomanda o mai buna implementare a acestor masuri pentru a putea fi accesate de operatorii din domeniu. „In mod cert, este loc de crestere in acest domeniu. Prin accesarea fondurilor puse la dispozitie de stat se pot acoperi o parte din nevoile de finantare pentru a dezvolta sisteme de gestionare a deseurilor, astfel incat sa facem trecerea spre o economie moderna, competitiva si eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor” a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Economia circulara reprezinta un model de productie si consum ce are la baza principiile reducerii resurselor naturale utilizate, prelungirii ciclului de viata al produselor si minimizarii producerii de deseuri, prin reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si a produselor existente cat mai mult timp posibil.

Varianta preliminara a studiului „Avantajele competitive ale economiei circulare in sectorul constructiilor si impactul acesteia in atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene” poate fi consultata aici pana la data de 30 octombrie 2024.

Observatiile pot fi transmise in acest interval de timp, prin e-mail, la adresa Aceasta adresa de e-mail este protejata de spamboti; aveti nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza . Observatiile vor fi trimise si in forma neconfidentiala, avand in vedere ca acestea vor fi publicate odata cu varianta finala a studiului.