La mai bine de doua luni de la inceputul razboiului din Ucraina, pe 24 februarie, perspectivele unei solutionari rapide a razboiului par tot mai putin probabile. Pe masura ce sanctiunile impotriva Rusiei continua sa se acumuleze, o revenire la situatia de dinainte de razboi pare iluzorie, chiar si in cazul incheierii timpurii a conflictului.

In acest context,Coface a revizuit in sus estimarea costuluiasupraeconomiei mondiale la aproximativ un punct procentual in 2022. Cu toate acestea, consecintele conflictului se vor resimti mai ales incepand cu a doua jumatate a anului si vor continua sa se manifeste chiar si dupa 2023.

Riscul politic, care a crescut semnificativ la nivel global odata cudebutulpandemiei, este exacerbat de cresterea preturilor la alimente si energie.

Nicio regiune nu va fi cu adevarat scutita de consecintele economice ale acestui razboi, iar dupa socurile succesive din 2020, perceptia ramane aceeasi: lumea s-a schimbat si nimic nu va mai fi la fel.

 

Rolurile importante ale Rusiei si Ucrainei in productia multor marfuri, impreuna cu temerile de intrerupere a aprovizionarii au condus la o crestere a preturilor, ceea ce a generat o scadere a venitului disponibil in gospodarii si, prin urmare, a consumului. Volatilitatea si incertitudinea vor afecta, de asemenea, foarte mult deciziile companiilor de a investi, intrucat situatia lor financiara este probabil sa se deterioreze semnificativ, costurile de productie urmand sa creasca.

Pe langa economiile Europei Centrale si de Est, care au legaturi economice importante cu Rusia, tarile din Europa de Vest sunt cele mai expuse din cauza dependentei lor puternice de combustibilii fosili rusi. Germania si Italia, ale caror economii sunt cele mai dependente de gazul rusesc, vor fi puternic afectate (un impact negativ de 1,6 pp asupra cresterii PIB-ului). Impactul va fi probabil mai slab, dar totusi semnificativ in restul Europei.

 

Dincolo de Atlantic, impactul asupra cresterii va fi mai modest din cauza comertului si a expunerii financiare limitate cu Rusia si Ucraina. Cu toate acestea, in Statele Unite, rata globala a inflatiei a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 41 de ani, determinata de preturile ridicate la alimente si energie. Excluzand aceste articole, cresterea lunara a preturilor s-a moderat, dar ramane cu mult peste tinta de 2% a Rezervei Federale SUA, ceea ce a determinat Fed sa actioneze mai devreme decat se astepta.

Dupa o prima majorare a ratei fondurilor Fed in martie, majoritatea membrilor Comitetului de politica monetara si-au exprimat sprijinul pentru instaurarea unei rate „neutre” pana la sfarsitul anului 2022, estimata intre 2 si 3%. Acesta ar fi unul dintre cele mai agresive cicluri de inasprire din anii 1990 in prezent si ar ajuta la moderarea cresterii economice americane, de unde revizuirea descendenta a prognozei de crestere a PIB-ului SUA pentru 2022 la 2,7%.

 

Africa, cu un estimat de efect negativ global net de 0,5 puncte procentuale, este un exemplu perfect al modului in care situatia actuala afecteaza economiile emergente, odata cu intensificarea presiunilor inflationiste si inceputul inaspririi politicii Fed, cu impact asupra fluxurilor de capital.

Nici Asia nu va fi ferita de consecintele razboiului, pe langa incetinirea economica din China cauzata de varianta Omicron. Un conflict prelungit in Europa sau o noua escaladare va avea un impact negativ net estimat de 0,5 puncte asupra cresterii PIB in 2022.

America Latina este o alta regiune vulnerabila la inasprirea politicii Fed, dar ar trebui sa beneficieze de pe urma cresterii preturilor marfurilor. Efectul net al razboiului in regiune – pe care il estimam la -0,1 puncte procentuale – este inca incert si este posibil sa nu fie resimtit pe deplin in viitorul apropiat.