O fragmentare severa a economiei mondiale, dupa decenii de crestere a integrarii economice, ar putea reduce PIB-ul global cu pana la 7%, dar pierderile ar putea ajunge si la 8% - 12% in unele tari, daca este decuplata si tehnologia, se arata intr-un raport al Fondului Monetar International, transmite Reuters.

Chiar si o fragmentare limitata ar putea sterge 0,2% din PIB-ul global, dar trebuie facute mai multe studii pentru a evalua costurile la adresa sistemului monetar international si a Retelei Globale de Siguranta Financiara (GFSN). Fluxurile globale de marfuri si de capital s-au stabilizat dupa criza financiara globala din 2008-2009, dar a urmat o sporire a restrictiilor comerciale, a avertizat duminica FMI.

Institutia financiara internationala considera ca: "pandemia de COVID-19 si invadarea Ucrainei de catre Rusia au testat si mai mult relatiile internationale si au sporit scepticismul privind beneficiile globalizarii".

Adancirea relatiilor comerciale au avut ca rezultat ani de zile o reducere semnificativa a saraciei globale. O criza a legaturilor comerciale "va afecta cel mai mult statele cu venituri scazute si mai putin consumatorii mai putin instariti din economiile avansate", se arata in raport.

De asemenea, restrictiile asupra migrarii transfrontaliere ar priva tarile gazda de forta de munca calificata si ar reduce remitentele in economiile care trimit migranti.

Reducerea fluxurilor de capital duce la scaderea investitiilor straine directe, in timp ce un declin al cooperarii internationale cauzeaza riscuri la adresa furnizarii de marfuri vitale economiei mondiale, a avertizat FMI.

Cu cat fragmentarea este mai extinsa, cu atat sunt mai mari costurile, iar decuplarea tehnologica amplifica semnificativ pierderile de pe urma restrictiilor comerciale, sugereaza studiile existente, conform FMI.

Institutia apreciaza ca probabil economiile emergente si tarile cu venituri scazute sunt cele mai expuse riscurilor, deoarece economia mondiala se indreapta spre mai multa "regionalizare financiara" si un sistem global de plati fragmentat.

 

Este foarte posibil ca Fondul Monetar International sa nu isi revizuiasca, in jos, prognozele referitoare la o crestere de 2,7% a economiei mondiale in 2023, a declarat joi seara directorul general al institutiei financiare internationale, Kristalina Georgieva, adaugand ca temuta explozie a pretului petrolului nu s-a materializat iar piata muncii a ramas solida, transmite Reuters.

Georgieva a precizat ca 2023 va fi un nou an "dificil" pentru economia mondiala iar inflatia va ramane la un nivel ridicat, dar cu toate acestea nu se asteapta la un an in care FMI sa isi revizuiasca, de mai multe ori, prognozele de crestere, cum s-a intamplat in 2022, exceptand cazul in care vor aparea evolutii surprinzatoare.

In luna octombrie a anului trecut, FMI a prognozat ca economia mondiala va inregistra un avans de 2,7% in 2023, dupa o incetinire puternica de la un avans de 6% in 2021, pana la unul de 3,2% in 2022.

"Cresterea continua sa incetineasca in 2023. Cele mai pozitive elemente ale imaginii de ansamblu au legatura cu rezilienta pietelor muncii. Atat timp cat oamenii au un loc de munca, chiar daca preturile sunt ridicate, oamenii cheltuie si asta ajuta performantele economiei", a spus Kristalina Georgieva la o intalnire cu jurnalistii organizata joi seara la sediul FMI de la Washington.

Georgieva a adaugat ca FMI nu se asteapta la retrogradari majore, chiar daca cifrele finale nu au fost inca decise. "Asta este vestea buna", a subliniat directorul FMI.

De asemenea, Georgieva a mai spus ca FMI se asteapta ca tendinta de incetinire a ritmului de crestere a economiei mondiale sa isi schimbe directia spre finele lui 2023 si inceputul lui 2024.

In plus, directorul FMI a apreciat ca exista sperante mari ca China, care anterior a contribuit cu 35% pana la 40% din cresterea economica mondiala, dar care anul trecut a avut rezultate "dezamagitoare", va ajuta din nou la stimularea cresterii mondiale, cel mai probabil din a doua jumatate a acestui an. Insa aceasta va depinde de autoritatile de la Beijing sa nu schimbe directia si sa continue cu planurile vizand ridicarea politicilor zero-COVID, a spus Georgieva.

"Ceea ce este cel mai important este ca China sa nu schimbe directia", a spus Georgieva, care a catalogat evolutiile din China "drept, probabil, cel mai important factor pentru cresterea mondiala".

In ceea ce priveste, SUA, prima economie mondiala, Georgieva a apreciat ca este posibil ca aceasta sa inregistreze o aterizare lina, urmand a suferi doar o recesiune modesta, chiar daca din punct de vedere tehnic a intrat in recesiune.

In schimb, Georgieva a avertizat ca exista in continuare multe incertitudini, citand riscul unui eveniment climatic major, al unui mare atac cibernetic sau pericolul escaladarii razboiului din Ucraina, de exemplu prin recursul la arme nucleare.

In plus, directorul FMI a mentionat si faptul ca inflatia ramane la un nivel ridicat iar bancile centrale ar trebui sa continue sa lupte pentru stabilitatea preturilor.