Ministerul Energiei (ME) a publicat la data de 20 septembrie 2018, in vederea dezbaterii publice, noul proiect de strategie energetica a Romaniei pentru perioada 2018-2030, cu perspective pana in 2050.

Potrivit expertilor ministerului de resort, proiectul a fost elaborat de un grup de lucru din care au facut parte reprezentanti ai Ministerului Energiei, ANRE, ANRM, ai unor companii energetice, respectiv oficiali/ specialisti din partea Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei si ai Academiei Romane.

Prin noua strategie energetica a Romaniei, sunt considerate investitii strategice de interes national finalizarea Grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompare de la Tarnita-Lapustesti, realizarea grupului de 600 MW de la Rovinari, precum si (ca noutate, printre altele) realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Magurele-Nicopole.

Dupa etapa de dezbatere publica, va fi redactat un document final al strategiei, pentru care este nevoie de avizul de mediu, au mai precizat reprezentantii Ministerului Energiei, adaugand ca documentul va fi apoi aprobat prin Hotarare de Guvern, potrivit Legii nr. 123/2012, care constituie legea-cadru a sectorului energetic.

Dupa cum s-a aratat anterior, principala noutate este includerea - in lista de investitii strategice - a proiectului de construire a hidrocentralei Turnu-Magurele (Romania) - Nicopole (Bulgaria), cu putere instalata de 500 MW, care ar urma sa fie parte a unui complex hidrotehnic omonim. Complexul a fost inclus in luna august 2018 de catre Executiv pe o lista de 16 obiective strategice pe care Guvernul isi propune sa le realizeze prin parteneriat public-privat. „Proiectul va fi realizat prin amenajarea fluviului Dunarea pe sectorul aval de Portile de Fier I si II, pana imediat in aval de confluenta cu raul Olt, in cadrul cooperarii intre guvernele din Romania, Bulgaria si Serbia. Complexul va produce, in medie, o energie de aproximativ 2.200 GWh/an, contribuind semnificativ la cresterea statutului Romaniei de furnizor de securitate energetica in regiune”, se arata in noul proiect al Strategiei Energetice a Romaniei.

De asemenea, tot ca noutate, grupul de experti care a actualizat proiectul de strategie energetica a tarii noastre a inclus pe lista obiectivelor de interes national constructia unui grup nou de generare, de cel putin 600 MW, la Rovinari, in cadrul Complexului Energetic Oltenia, investitia fiind estimata la circa un miliard de euro. Grupul de generare ar urma sa fie prevazut cu instalatii de captare, transport si stocare geologica a dioxidului de carbon, pentru conformarea la normele europene de mediu.

Lista obiectivelor strategice de interes national este completata de proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Centrala Nuclearo-Electrica CNE Cernavoda si de cel al hidrocentralei cu acumulare prin pompare de la Tarnita-Lapustesti (judetul Cluj). Alte proiecte de investitii nou-incluse in strategie sunt reprezentate de un grup de generare cu o capacitate de 400 MW la Turceni, altul de 400 MW pe baza de gaz natural la Mintia, unul de 200 MW, tot pe baza de gaz natural, la Craiova, precum si de hidrocentralele Rastolita (35 MW), cele de pe raul Jiu (90 MW) si cele din defileul Oltului (145 MW).

Dupa cum se arata in documentul supus dezbaterii publice, „strategia energetica nationala identifica investitii substantiale ce sunt necesare pentru modernizarea si retehnologizarea sistemului energetic romanesc in urmatorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimeaza investitiile totale in sectorul energetic (exclusiv ceea ce tine de consumul energiei) intre 15 miliarde euro si 30 miliarde euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrala de aproximativ 20 miliarde euro”.

Pentru finantare, in afara de utilizarea capitalului privat si/sau de stat, alte surse importante sunt cele puse la dispozitie prin programele de investitii europene - fonduri structurale si prin programul pentru investitii strategice (care, dupa cum considera actualii guvernanti, este posibil sa fie prelungit pana in anul 2020 si suplimentat), respectiv prin sumele puse la dispozitie de bancile de investitii si de dezvoltare (BEI, BERD etc). Un rol important il vor avea, in opinia oficialilor ME, inclusiv parteneriatele public-private, respectiv schemele de investitii, precum cele de tip ESCO pentru cresterea eficientei energetice a imobilelor. Statul roman poate defini si mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investitii, precum cele de garantare a veniturilor. In document se mai arata, de altfel, ca o posibila sursa de finantare a investitiilor in sectorul energetic in deceniile urmatoare o reprezinta veniturile bugetare asociate licitatiilor pentru permisele de emisii de gaze cu efect de sera, aferente sistemului ETS. In functie de evolutia pretului certificatelor de emisii, aceste venituri vor fi mai mari sau mai mici, insa, in orice caz, sumele disponibile pentru investitii sunt substantiale, de ordinul miliardelor de euro in urmatorii 15 ani”.

 

Principalul beneficiar al implementarii strategiei energetice va fi consumatorul

In partea introductiva a noului proiect de strategie energetica a tarii noastre, ministrul de resort, Anton Anton, subliniaza ca principalul beneficiar al implementarii strategiei energetice va fi consumatorul. „«Dezvoltarea si cresterea competitivitatii economiei Romaniei, cresterea calitatii vietii si grija pentru mediul inconjurator sunt indisolubil legate de dezvoltarea si modernizarea sistemului energetic». Aceasta este fraza care deschide proiectul Strategiei Energetice a Romaniei, acesta este conceptul pe care este construit acest document programatic, iar principalul beneficiar al implementarii Strategiei Energetice va fi consumatorul”, a aratat Anton Anton, in preambulul documentului.

De asemenea, intr-o scurta conferinta prilejuita de lansarea in dezbatere publica a acestui proiect, ministrul Energiei a mai explicat ca, printre obiectivele importante ale strategiei, se afla cresterea calitatii pregatirii profesionale si formarea continua a resursei umane. „Trebuie sa incepem cu atragerea resursei umane. Altfel, ne trezim cu centrale mari, noi, dar fara a avea resursa umana calificata. Vrem sa facem reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda si avem nevoie de resursa umana. Vrem sa facem hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnita-Lapustesti, care este un sistem complicat si la care avem nevoie de oameni calificati. Pentru aceasta, trebuie sprijinit invatamantul dual, in vederea obtinerii unor calificari profesionale adecvate”, a mai precizat Anton Anton. Referindu-se strict la documentul supus dezbaterii publice, ministrul Energiei a declarat ca „strategia energetica este va fi analizata si revizuita anual, in conditiile in care vizeaza un domeniu dinamic, aflat in continua schimbare”.

Pe scurt - si in concluzie - strategia energetica trateaza problematici actuale si globale si proiecteaza evolutia sectorului energetic romanesc din perspectiva mai multor obiective strategice, dupa cum urmeaza:

1. Energie curata si eficienta energetica;

2. Asigurarea accesului la energie electrica si termica pentru toti consumatorii;

3. Protectia consumatorului vulnerabil si reducerea saraciei energetice;

4. Piete de energie competitive, care sa formeze baza unei economii competitive;

5. Modernizarea sistemului de guvernanta energetica;

6. Cresterea calitatii invatamantului in domeniul energiei si formarea continua a resursei umane;

7. Romania - ca furnizor regional de securitate energetica;

8. Cresterea aportului energetic al Romaniei pe pietele regionale si europene, prin valorificarea resurselor energetice primare nationale.

In acest sens, documentul se inscrie in viziunea europeana privind evolutia sectorului energetic national, astfel incat strategia defineste programul de investitii strategice in sectorul energetic romanesc si masuri si actiuni pentru atingerea obiectivelor mentionate anterior. Pentru a descarca noul proiect de strategie energetica nationala, click aici!