Romania se indreapta spre o perioada de stagnare economica si o continuare a cresterii inflatiei. Un scenariu potential, cunoscut sub numele de stagflatie, care determina companiile sa isi securizeze business-urile, in ton cu scaderea apetitului pentru investitii si consum.

46,7% dintre oamenii de afaceri, manageri si angajati cu functii de conducere din companiile chestionate, partenere Moneycorp, estimeaza ca pana la finele anului, Romania ar putea intra in stagflatie. 26,7% vad un scenariu chiar mai pesimist, considerand ca proeictiile macroeconomice indica o intrare in recesiune. Numai 20% dintre companii sunt optimiste si vad o continuare a cresterii economice.

Intrebati care sunt cele mai mari pericole pentru economia romaneasca, in urmatoarele sase luni, 33.3% din executivii companiilor au trecut, pe primul loc, inflatia - cresterea preturilor la energie, materiale, servicii etc. Dincolo de efectele inflatiei, investitorii sunt preocupati de scaderea vanzarilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea in insolventa/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea razboiului (10,5%).

Accentuarea blocajului financiar, scaderea apetitului investitional si cresterea dobanzilor completeaza topul temerilor investitorilor legate de evolutia economica din 2022.

,,Anticipam inca din vara lui 2021 pericolul inflatiei. Atunci restructurarea business-urilor a fost, in general, una de succes, multe firme reusind sa depaseasca provocarile cu ajutorul solutiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru si a capitalului. Insa, in acest moment, cresterea tuturor costurilor operationale reprezinta, pe buna dreptate, principala preocupare a companiilor in 2022’’, afirma Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.

,,Datele Institutului National de Statistica aratau, recent, ca in luna aprilie preturile productiei industriale au crescut cu 47,1%, remarcandu-se avansul de 262,7% al preturilor din extractia petrolului si a gazelor naturale si cresterea cu 136,6% a preturilor din productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si alte utilitati. Astfel, in acest context inflationist, este din ce in ce mai dificil sa iti dezvolti si sa sustii un plan de business predictibil si solid”, mai adauga Cosmin Bucur.

Potrivit estimarilor managerilor chestionati, 33.3% cred ca inflatia din Romania se va situa in acest an in intervalul 14-17% in timp ce 26,5% vad inflatia peste acest prag, undeva intre 18-20%. 13,3% estimeaza inflatia la peste 20% si numai 26.9% cred ca inflatia se va mentine sub nivelul de 14% pana la finele anului.

Majoritatea companiilor a transferat cresterea preturilor de la utilitati, materiale si servicii catre consumatorul final, arata rezultatele barometrului Moneycorp. In 2022, acest mecanism de transfer catre consumator al riscului valutar, cumulat cu cresterea preturilor ca urmare a avansului inflatiei, risca sa afecteze semnificativ nivelul de competivitate si vanzari al companiilor.

„O parte semnificativa din companiile cu expunere pe cursul valutar au inceput sa foloseasca activ instrumente de acoperire a riscului valutar. Este un progres semnificativ fata de anii trecuti, o dovada concreta ca mediul de business a inteles si a adoptat pe scara tot mai larga si in tot mai multe domenii instrumentele financiare care le permit sa se puna la adapost de fluctuatiile majore ale cursului, cele care le pot afecta semnificativ evolutia si competivitatea business-ului’”, a declarat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp

,,Cresterile spectaculoase de preturi au determinat o schimbare a strategiei companiilor privind transferul costurilor catre clientul final, acest transfer fiind ceva mai estompat in conditiile unui mediu economic tot mai fragil. Multe companii au preferat sa isi reduca marjele, sa caute solutii de eficientizare a activitatii si sa isi reduca costurile interne in tentativa de a ramane competitivi in zona de pricing’’, mentioneaza Claudiu Ghebaru, Senior Dealer in cadrul aceleiasi companii.

Aceasta tendinta vine, bineinteles, pe fondul provocarilor din piete, tot mai afectate de inflatiei, de scaderea vanzarilor si cresterea costurilor de finantare. 47% dintre cei chestionati afirma, de exemplu, ca durata de incasare a facturilor, in comparatie cu 2021, a crescut semnificativ, in timp ce numai 19% vad o imbunatatire a comportamentului de plata.

 

Cei mai multi dintre executivi chestionati (33.3%) vad o stabilizare a factorilor de risc precum inflatia si cresterea dobanzilor abia in a doua parte a anului viitor, in timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimisti, indicand un prim semnal pozitiv pe aceasta zona abia in primul semestru din 2024.

26,7% dintre cei chestionati sunt optimisti si cred ca lucrurile se vor stabiliza in a doua parte a acestui an, iar 13,3% in prima parte a anului viitor.

De remarcat este si faptul ca, intrebati cum vad evolutia razboiului din Ucraina, cei mai multi dintre intervievati au indicat o incetare a ostilitatilor abia intr-un orizont de 6-12 luni, iar 26,7% estimeaza o inghetare a conflictului in urmatorul an.

Indiferent de perspective, de consecintele razboiului si ale inflatiei, un lucru este aproape sigur - costurile de finantare vor continua sa creasca si vor pune presiune pe dinamica business-ului.

Potrivit rezultatelor Barometrului Moneycorp editia a 4-a, cei mai multi dintre investitori (34,7%) estimeaza, de exemplu, ca indicele ROBOR va trece de nivelul de 7% pana la finele anului, iar 32% il vad intre 6 si 7%.

,,Nu este exclus ca estimarile privind evolutia ROBOR, in general a scumpirii creditelor, sa fie depasite de realitate. Pe fondul cresterii inflatiei, este de asteptat o continuare a scumpirii finantarii, BNR, prin dobanda cheie, urmand sa continue tonul cresterii dobanzilor. Dincolo de efectele negative ale cresterii dobanzilor, aceasta reprezinta cea mai eficace masura de politica monetara aflata la indemana Bancii Nationale in lupta cu inflatia’’, afirma Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul Moneycorp.

Dincolo de masurile luate de Banca Nationala, intervievatii din cadrul barometrului Moneycorp vad un rol semnificativ in politicile publice practicate de guvern. Intrebati care ar fi masurile pe care statul ar trebui sa le ia pentru a echilibra situatia economica, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai multi dintre manageri (33%)au indicat ,, Restructurarea aparatului bugetar si digitalizarea’’ drept principalele decizii necesare in actualul context.

Pe locurile urmatoare, in ordinea importantei indicata de cei chestionati, s-au situat ,cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor(26%), eliminarea facilitatilor fiscale oferite in constructii, IT, agricultura si alte domenii(15%), schimbarea sistemului fiscal (impozit progresiv) -13% si asigurarea unei utilizari corecte si transparente a fondurilor din PNRR si Anghel Saligny(12%).

 

Moneda nationala a reprezentat, in primul semestru, un indicator de stabilitate intr-o mare de probleme. Cotatia cursului Euro a fost una stabila, iar 33% dintre investitori cred ca, in urmatoarea perioada, va urma aceeasi tendinta - un curs de 4,9500 lei/euro pana la finalul anului.

Dincolo de cei care vad un curs stabil, exista 26,9% dintre manageri care cred ca Euro va trece de 5 lei in perioada urmatoare si ca se va situa pana la un nivel de 5,05 lei. Alti 26,5% vad Euro in intervalul 4,95-5.0 lei, in timp ce 13,3% estimeaza o depreciere a monedei nationale peste nivelul de 5,05 lei/Euro.

“Avand in vedere euroizarea economiei, constanta cursului leului a fost un factor de stabilitate, fara de care nivelul inflatiei ar fi fost mai ridicat. Ramane de vazut daca Banca Nationala, prin instrumentele pe care le are la dispozitie, va putea sa mentina acest interval. Provocarile vor veni din zona macroeconomica, din evolutia internationala si din performanta comertul exterior. Avem, din pacate, semnale negative in privinta balantei de plati si nu ne ramane decat sa speram ca autoritatile vor accesa cu succes fondurile din PNRR si celelalte finantari europene care, impreuna, pot contribui decisiv la stabilitatea cursului’’, afirma Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp Romania.

In privinta cursului dolarului american, cei mai multi dintre manageri (26,7%), vad un dolar sub nivelul de 4,4000 lei, iar 20% in intervalul 4,6000-4,7000 lei. 12,6% mizeaza pe o depreciere semnificativa a monedei nationale, undeva in intervalul 4,8000-4,9000 lei/dolar.

,O miscare nefavorabila a cursului de schimb poate afecta direct si negativ marja comerciala pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 16 ani in domeniul trezoreriei bancare, am remarcat ca o parte semnificativa din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. In momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversam acum, se observa o crestere a volatilitatii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Aceasta volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred ca orice companie isi doreste o diminuare a volatilitatii si o crestere a predictibilitatii, cel putin pe termen scurt si mediu”, a mai adaugat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing in cadrul aceleiasi companii.