In societatea romaneasca de la sfarsitul secolului XIX se evidentia un interes febril pentru solutii de emancipare europeana, aceea fiind prima noastra integrare europeana, sustine guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.

"Fac acum o selectie subiectiva pe care mi-o asum trecand in revista palate precum cele doua Palate ale Bancii Nationale, frumosul Palat al Cecului, Ateneul Roman sau Palatul Regal, cladirea Palat a Academiei de Studii Economice, langa multe alte constructii monumentale. Profesorul Noica scrie in cartile domniei sale ca acestea n-ar fi rezistat pana acum daca oamenii care le-au inaltat n-ar fi pus in zidurile ridicate sarguinta si pricepere. Domnul Noica nu s-a oprit in aceste 19 carti asupra ruinelor unor cetati stinse. A ales sa cerceteze zidurile vii care dainuie si astazi etalandu-si stralucirea si, asa cum va spuneam, dau eleganta, dau frumusete oraselor noastre, in special Bucurestiului, si sa adauge detalii despre climatul spiritual responsabil ce a facut posibil ca acesta sa fie inaltate. Un primat dominat de scoli bune si cu deosebire de personalitati ilustre. In societatea romaneasca de atunci, trezita din somnolenta-i orientala, se evidentia un interes febril pentru solutii de emancipare europeana. A fost, ca sa spun asa, prima noastra integrare europeana. Se cauta un ax educational in jurul caruia elitele din toate zonele ocupationale, in buna parte scolite in universitati europene, este adevarat, sa desteleneasca in largi cercuri sociale, conditii pentru dezvoltarea durabila a Romaniei moderne", a spus Mugur Isarescu, la dezbaterea asupra lucrarii "Istoria cladirii Scolii Centrale de Fete", al carei autor este Nicolae St. Noica, director general al Bibliotecii Academiei Romane.

Nicolae Noica a afirmat ca a dat drumul la un ciclu de istorie a unor constructii din tara si a ajuns la volumul 19.

"Vorbim despre Ateneul Roman, Palatul Regal, ASE-ul, Universitatea, constructii emblematice si reprezentative. Iar Scoala Centrala de Fete este un model pentru invatamanul romanesc, este un model pentru ca aici in 1890 tanarul, la vremea respectiva, arhitect Ion Mincu venea cu o noua solutie pentru fatada: sa introduca stilul neoromanesc. Este momentul cand a fost introdus stilul neoromanesc in arhitectura de catre Mincu. Tot respectul pentru inaintasi deoarece tot ce am prezentat am gasit in arhivele nationale unde avem niste documente extraordinare", a declarat Nicolae Noica.

El a mentionat ca in documentele consultate a aflat despre toate situatiile de lucrari si cheltuielile efectuate, precizand ca exista un respect pentru meserie.

"Printre documentele din arhive am gasit situatia definitiva intocmita de Mincu, care avea 179 de pagini, iar la sfarsit situatia prezentata sintetic. Nu mai suntem in stare sa spunem cata caramida, cat beton, cat a costat. Pai noi acum trebuie sa inmultim cu vreo 10 preturile ca sa fim multumiti. Iata de ce eu cred ca aici rolul Curtii de Conturi este foarte mare si foarte important si ar trebui sa recuperam banii, nu sa-i inchidem la inchisoare. Atat. Recuperat banii. De altfel, fac o paranteza, un exceptional raport al Curtii de Conturi in vreo 20 de volume pe care intamplator mi l-a dat si mie domnul presedinte Busuioc vorbeste de problema cutremurului. Si acum doua zile au aparut in ziar atentionarile care se fac. Si imi pare rau ca inca o data l-am mai invitat pe domnul primar si l-am rugat sa vina aici. Problema asta a cutremurului e o problema care ne va interesa foarte mult si ne intereseaza. Nu facem decat sa stam si sa nu facem nimic", a spus Nicolae Noica, in timpul dezbaterii.