Majoritatea judetelor au scazut ca dimensiune sub aspectul numarului de locuitori, respectiv 39 din 42 de judete, inclusiv municipiul Bucuresti, in ultimii zece ani, intre cele doua recensaminte, arata datele Institutului National de Statistica (INS), date marti publicitatii.

INS mentioneaza ca rezultatele provizorii ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor runda 2021 (RPL2021) arata o populatie rezidenta a Romaniei de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), in scadere cu 1,1 milioane locuitori fata de recensamantul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populatiei rezidente este de sex feminin (9,808 milioane, reprezentand 51,5%) si traieste in mediul urban (9,941 milioane, reprezentand 52,2%).

Fenomenul de imbatranire s-a accentuat, varsta medie a populatiei rezidente crescand la 42,4 ani (fata de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, varsta medie a populatiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru barbati. Regiunea cu populatia cea mai tanara este regiunea Nord-Est, unde varsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regaseste regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o varsta medie de 43,7 ani.

In judetul Ilfov traieste populatie tanara, cu cea mai mica varsta medie din tara, de 38,6 ani. Sub 40 ani au si populatiile judetelor Iasi (39,2 ani) si Suceava (39,9 ani). Judetul Teleorman are cea mai varstnica populatie, cu o varsta medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au si populatiile din judetele Hunedoara (45,5 ani) si Braila (45,3 ani).

Potrivit INS, judetul Ilfov se distinge cu o situatie particulara, cu o crestere cu 153.900 locuitori, in mare parte migrati dinspre municipiul Bucuresti. Doar alte doua judete - Bistrita-Nasaud si Suceava - au castigat, 9,8 mii, respectiv 7,7 mii de locuitori. In valori relative, cele mai mari reduceri de populatie le-au inregistrat judetele Caras-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai putin) si Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai putin).

Referitor la municipii, orase si comune, localitatile care au castigat cel mai mare numar de locuitori intre cele doua recensaminte, respectiv fiecare cate circa 30.000 persoane, sunt: orasul Popesti Leordeni, din judetul Ilfov, care a ajuns la o populatie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decat in 2011), comuna Floresti din judetul Cluj, cu o populatie rezidenta de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decat in 2011) si comuna Chiajna din judetul Ilfov, cu o populatie rezidenta de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decat in 2011).

Ierarhia se modifica daca ne referim la cresteri in valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judetul Ilfov si comuna Valea Lupului din judetul Iasi si-au triplat dimensiunea (305,7% fata de 2011, ajungand la o populatie de 43.584 de locuitori, respectiv 291,2%, adica o populatie de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbravita si Giroc din judetul Timis s-au marit in zece ani cu 266,1% si, respectiv 265,5 %, avand la RPL2021 o populatie de 20.014 locuitori si, respectiv, 22.270 de locuitori.

Localitatile cu cele mai mari scaderi in valori relative inregistrate in decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovita din judetul Caras-Severin (444 locuitori, -32,4% fata de populatia din 2011) si Valea Salciei si Margaritesti, ambele din judetul Buzau (529 locuitori - 31,8% si 478 locuitori - 31,4% fata de populatia din 2011).

Comuna cea mai mica din Romania este comuna Batrana din judetul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (in scadere fata de RPL2011 cand s-au recenzat 127 de locuitori). La recensamantul precedent, cea mai mica a fost comuna Brebu Nou din Caras-Severin cu 119 locuitori care, la recensamantul din 2021, a inregistrat o crestere, ajungand la 166 de locuitori.

Cea mai mare comuna din Romania este comuna Floresti din judetul Cluj, care si-a mentinut aceasta pozitie fruntasa la ambele recensaminte. Dar, in decurs de un deceniu, populatia rezidenta a comunei Floresti a crescut de 2,3 ori.

Orasul Baile Tusnad si-a mentinut pozitia de cel mai mic oras din Romania (1.372 locuitori fata de 1.641 locuitori in 2011). Cel mai mare oras la RPL2021 este Popesti Leordeni. Si acum zece ani, dar si in 2021, cel mai mic municipiu este Orsova, din judetul Mehedinti, cu o populatie de numai 8.506 de persoane, in scadere cu 1.935 de persoane fata de RPL2011.

Exceptand Capitala, cel mai mare municipiu din Romania este Cluj-Napoca din judetul Cluj, care si-a pastrat aceasta pozitie in ultimii zece ani, desi si-a redus populatia cu 37.978 de persoane, coborand la o populatie de 286.598 locuitori. Dar aceasta reducere trebuie privita dintr-o perspectiva mai ampla, luand in considerare si localitatile limitrofe, invecinate, unde populatia urbana a optat sa se mute la casa. Astfel, daca municipiul Cluj-Napoca, singur, fara vecinatati, a scazut la 88,3% din populatia de acum zece ani, masurat impreuna cu localitatile invecinate, a avut o crestere usoara (101,8%).

"Datorita tendintei de migratie a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele invecinate, analiza evolutiei populatiei rezidente pentru municipiile si orasele mari este adecvat sa se realizeze luand in considerare si populatia din localitatile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul Cluj-Napoca", subliniaza INS.

Conform INS, la RPL2021, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate in continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de numarul total al populatiei rezidente.

Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 16,568 milioane de persoane (din totalul celor 19,053 milioane de persoane care formeaza populatia rezidenta a Romaniei). S-au declarat romani 14,801 milioane de persoane (89,3%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1,002 milioane de persoane (6,0%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) si turci (20.900 persoane).

In profil teritorial, distributia populatiei dupa etnie arata ca ponderea populatiei de etnie romana este majoritara in Bucuresti (98,0%) si in 39 de judete (cu o pondere variind intre 98,4% la Neamt si 54,4,% la Mures), iar in 31 dintre acestea ponderea romanilor depaseste 90%.

Populatia de etnie maghiara detine majoritatea in judetele Harghita (85,7%) si Covasna (71,8%); de asemenea, ponderi ridicate se inregistreaza si in judetele: Mures (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) si Salaj (20,8%).

Persoanele de etnie roma sunt repartizate relativ uniform in teritoriu, cu ponderi variind intre 0,8% in si 9,7% in judetul Mures. Romii se intalnesc intr-o proportie relativ mai mare, de peste 6,0% din populatia rezidenta care si-au declarat etnia si in judetele Salaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomita (7,2%), Calarasi (6,9%) si Mehedinti (6,2%).

Cei mai multi ucraineni se regasesc in judetele Maramures (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) si Timis (4.100 persoane), reprezentand 82,3% din numarul total al persoanelor apartinand acestei etnii, pe ansamblul tarii.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germana (71,3%) se regasesc in judetele Timis (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Brasov (1.900 persoane) si Caras-Severin (1.400 persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turca au fost inregistrate in judetele Constanta (16.100 persoane) si Tulcea (1.000 persoane) si in municipiul Bucuresti (1.300 persoane).

Potrivit liberei declaratii a celor 16.551 milioane persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel: pentru 91,6% limba romana reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in familie in perioada copilariei, iar in cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna; limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,2%, iar limba ucraineana pentru 0,2% din totalul populatiei rezidente pentru care aceasta informatie a fost disponibila.

In Capital si in 32 dintre judetele tarii, limba romana a reprezentat limba materna pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind intre 99,7% in judetul Valcea si 91,8 % in judetul Timis, iar in alte sapte judete ponderea a fost majoritara, dar sub 90%, cu variatii de la 58,4% in judetul Mures pana la 89,5% in judetul Arad.

Limba maghiara reprezinta limba materna pentru 87,2% dintre locuitorii judetului Harghita si pentru 73,2% dintre cei ai judetului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judetele Mures si Satu Mare au declarat limba maghiara ca limba materna (37,2%, respectiv 36,9%).

Limba romani a fost declarata limba materna de 4,8% dintre locuitorii judetului Ialomita, 4,2% dintre locuitorii din Salaj si de 4,1% dintre locuitorii din Mures. S-au inregistrat ponderi de peste 3,0% in judetele Bihor (3,8%) si Mehedinti (3,1%).

Structura confesionala a fost declarata de 16,397 milioane de persoane din totalul populatiei rezidente si arata ca 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,0% de religie reformata.

In profil teritorial, distributia populatiei rezidente dupa religie arata ca ponderea celor de religie ortodoxa depaseste 90,0% in Municipiul Bucuresti si 22 dinte judetele tarii, variind de la 90,6% in judetul Sibiu, pana la 99,2% in judetul Olt, In alte 18 judete, religia ortodoxa este majoritara (de la 89,9% in judetul Constanta la 51,5% in judetul Satu Mare).

Populatia de religie romano-catolica este majoritara in judetul Harghita (66,2%) si reprezinta peste o treime in judetul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au inregistrat si in judetele Neamt (11,1%), Satu Mare(16,9%) si Bacau (17,3%).

In judetul Covasna se concentreaza aproape o treime (32,8%), iar in judetul Mures aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat ca sunt de religie reformata. In inca alte patru judete, peste 10% din populatia rezidenta locala a facut aceasta declaratie: judetul Salaj - 17,8%, judetul Satu Mare - 17,2%, judetul Bihor - 16,0% si judetul Harghita - 12,1%.

Aproape jumatate din populatia rezidenta (47,9%) cuprinde persoane care au starea civila legala de casatorit(a). Sunt casatoriti 4,495 milioane de barbati si 4,629 milioane de femei. Doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, iar persoanele vaduve reprezinta 5,2% din totalul populatiei rezidente. In municipiul Bucuresti se regaseste cea mai mica pondere a persoanelor casatorite (44,4%). In zece dintre judetele tarii, mai mult de jumatate dintre locuitori au starea civila de "casatorit/a", cu ponderi variind intre 52,2% in judetul Olt si 50,0% in judetul Salaj. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necasatorit/a se regaseste in judetul Covasna (43,7%), iar cea mai mica in judetul Hunedoara (35,9%).

In municipiul Bucuresti se regaseste cea mai mare pondere a persoanelor divortate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii judetelor Cluj si Timis sunt divortati (10,0%, respectiv 10,4%).

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de vaduv/a se regaseste in judetul Teleorman (7,3%), iar cea mai mica in judetul Ilfov (2,9%).

Din totalul populatiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educatie (postliceal, liceal, profesional, invatamant complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scazut (prescolar, primar, gimnazial sau fara scoala absolvita) si 16% nivel superior. Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucuresti (35,2%) si circa un sfert dintre cei din judetele Ilfov (25,2%) si Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plaseaza judetele Vaslui, Calarasi si Botosani unde ponderea populatiei cu studii superioare este mai mica de 8% (7,2%, 7,4% si, respectiv, 7,9%).

In municipiul Bucuresti se regaseste cea mai mica pondere a populatiei cu nivel scazut de educatie (28,4%), iar la cealalta extrema se regasesc judetele Giurgiu si Vaslui cu mai mult de jumatate dintre locuitori cu nivel scazut de educatie: 51,6%, respectiv 50,3%.

Populatia activa este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusa din 7,689 milioane de persoane ocupate si din 495.800 someri.

Populatia inactiva cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii si beneficiarii de ajutor social reprezinta doua cincimi (39,5%), iar elevii si studentii aproape o treime (32,0%).

Cel mai mare grad de ocupare il are populatia din judetul Ilfov si din municipiul Bucuresti unde lucreaza mai mult de jumatate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai putin de o treime dintre locuitori lucreaza, se regaseste in judetele Vrancea (31,6%) si Mehedinti (32,9%).

Cea mai mica pondere a populatiei somere revine municipiului Bucuresti (1,1%), iar alte trei judete inregistreaza valoarea scazuta imediata, de 1,3%: Cluj, Timis si Ilfov. In schimb, in judetul Vaslui se inregistreaza cea mai mare pondere a populatiei somere, de 5,1% din populatia rezidenta a judetului.

Referitor la populatia inactiva din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populatiei casnice se intalneste in judetul Suceava (9,9%), iar cea mai mica in municipiul Bucuresti (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai putin numerosi in judetul Ilfov (unde reprezinta 15,0%), iar in judetul Hunedoara ponderea acestora se dubleaza (29,6%).