RECENSAMANT: Populatia Romaniei a scazut si a imbatranit in ultimul deceniu |
Actualitatea interna Publicat de Elena Icleanu 30 Dec 2022 13:19 |
Populatia Romaniei a scazut cu 1,1 milioane de locuitori in ultimii zece ani iar ponderea populatiei de peste 65 de ani a crescut cu aproape jumatate de milion de persoane, la aproape 20% din total, potrivit rezultatelor Recensamantului din 2022 (RPL 2021), publicate de Institutul National de Statistica. In total, populatia rezidenta a Romaniei estr de 19.053.815 persoane, din care: circa 9,8 milioane (reprezentand 51,5%) de sex feminin si 9,9 milioane (reprezentand 52,2%) locuitori ai mediului urban.
"Procesul de imbatranire demografica s-a adancit, comparativ cu 10 ani in urma, remarcandu-se cresterea ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste). Indicele de imbatranire demografica s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescand la 121,2 persoane varstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL 2011). Desi numarul tinerilor (sub 15 ani) a scazut cu 115.700 de persoane, ponderea lor in total populatie a urcat usor, la 16,1% (fata de 15,9% la RPL2011), in timp ce ponderea populatiei de 65 ani si peste in total populatie a inregistrat o crestere cu aproape jumatate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021). Astfel, raportul de dependenta demografica a crescut in decurs de un deceniu de la 47 (RPL 2011) la 55,5 persoane tinere si varstnice la 100 persoane adulte (la RPL 2021)", arata datele INS.
Fata de populatia tinta estimata pentru momentul de referinta al recensamantului, respectiv 1 decembrie 2021, populatia rezidenta provizorie este mai mare cu numai 30.000 de persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).
Fata de populatia rezidenta inregistrata la recensamantul precedent (RPL 2011), Romania a pierdut 1,1 milioane locuitori. Din 42 de judete (inclusiv municipiul Bucuresti), 39 au pierdut din numarul de locuitori. Exceptiile le constituie judetul Ilfov care a castigat 153.900 de persoane, dar si judetele Bistrita-Nasaud si Suceava, care au castigat 9.800, respectiv 7.700 de locuitori. In valori relative, cele mai mari reduceri de populatie le-au inregistrat judetele Caras-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 de persoane mai putin) si Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 de persoane mai putin). In valori absolute, municipiul Bucuresti a inregistrat cea mai mare pierdere de populatie, de 166.400 de persoane (-8,8%), urmat de judetele Prahova (-67.800, reprezentand 8,9%) si Dolj (-61.100, reprezentand 9,3%).
Circa 89% din populatie sunt romani, peste 85% sunt de religie ortodoxa
La RPL 2021, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate in continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de numarul total al populatiei rezidente.
Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 16.568.900 de persoane (din totalul celor 19.053.815 persoane care formeaza populatia rezidenta a Romaniei). S-au declarat romani 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de putin peste un milion de persoane (6%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 de persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 de persoane), germani (22.900 de persoane) si turci (20.900 de persoane).
Potrivit liberei declaratii a celor 16,5 milioane de persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel: pentru 91,6% limba romana reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in familie in perioada copilariei, iar in cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna; limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,2%, iar limba ucraineana pentru 0,2% din totalul populatiei rezidente pentru care aceasta informatie a fost disponibila.
Structura confesionala a fost declarata de aproape 16,4 milioane de persoane din totalul populatiei rezidente si arata ca 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolica, 3% de religie reformata, iar 2,5% penticostala. Ponderi intre 0,4% si 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,7%), baptista (0,6%), iar adventista de ziua a saptea si musulmana cate 0,4%. S-au declarat "fara religie" sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populatiei.
Aproape jumatate dintre rezidenti sunt casatoriti; doar 16% din populatie are studii superioare
Aproape jumatate din populatia rezidenta (47,9%) cuprinde persoane care au starea civila legala de casatorit(a). Sunt casatoriti 4.495.500 de barbati si 4.629.700 de femei. Doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, iar persoanele vaduve reprezinta 5,2% din totalul populatiei rezidente.
Din totalul populatiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educatie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maistri), 40,5% nivel scazut (primar, gimnazial sau fara scoala absolvita) si 16% nivel superior. La RPL 2021 erau analfabete 143.600 de persoane (fata de 245.400 la RPL 2011).
Populatia activa ajunge la 8,18 milioane de persoane
Populatia activa este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusa din 7,7 milioane de persoane ocupate si din 496.100 de someri. Populatia inactiva cuprinde 10,87 milioane de persoane din care pensionarii si beneficiarii de ajutor social reprezenta doua cincimi (39,5%), iar elevii si studentii aproape o treime (32%).
***
Principalii indicatori diseminati cu caracter provizoriu se regasesc in Anexa 2. Primul tabel, care cuprinde populatia rezidenta totala, este prezentat si dezagregat pe judete, ceilalti indicatori fiind disponibili numai la nivel national. Pana la finalul lunii ianuarie 2023, acesti indicatori vor fi diseminati si la nivel de judet, informeaza INS. Datele complete si finale vor fi facute publice, etapizat, incepand cu luna mai a anului viitor si pana la finalul anului 2023.
|