Cresterea anuala a PIB-ului Romaniei va fi moderata in 2024, de 1,8%, mult sub previziunile economice initiale, de 3%, in pofida tendintelor pozitive inregistrate in prima jumatate a anului - cresterea cererii interne, stimulata in principal de cresterea reala a veniturilor populatiei, precum si de reducerea treptata a inflatiei - si care se vor pastra si in perioada urmatoare, considera echipa de economisti a Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, care deruleaza proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM).

In septembrie 2024, Institutul National de Statistica (INS) a publicat date provizorii privind cresterea economica a Romaniei in primele sase luni ale acestui an, conform carora PIB-ul Romaniei a inregistrat o crestere de 0,8% in trimestrul II fata de trimestrul I, in timp ce in primul trimestru s-a observat o crestere de doar 0,5%. Desi aceste cifre ar putea sugera o accelerare modesta a cresterii economice, ele sunt in realitate sub asteptarile analistilor, ceea ce prevesteste o crestere economica mai redusa pentru intregul an 2024, fata de cea preconizata la inceputul acestui an, arata cercetarea RoEM.

"Avand in vedere aceste evolutii, echipa noastra a revizuit prognoza pentru cresterea PIB-ului Romaniei in 2024, reducand-o de la nivelul de 3%, estimat la inceputul anului, la 1,8%, care include deja efectele performantei economice mai slabe din prima jumatate a anului. Mai mult, aceasta rata de crestere ar putea scadea si mai mult in cazul in care apar noi evenimente neprevazute fata de cele din primul semestru. Asadar, pe langa previziunea noastra actuala de 1,8%, balanta riscurilor economice pana la sfarsitul anului se inclina mai mult in jos", explica Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

 

 

 

In prima jumatate a acestui an, in Romania, s-a inregistrat o crestere a cererii interne, stimulata in principal de cresterea reala a veniturilor populatiei (inclusiv majorarea pensiilor de la inceputul acestui an, respectiv cresterea salariului minim pe economie in ultimul trimestru al anului 2023), precum si de reducerea treptata a inflatiei. Desi aceste tendinte continua si in a doua jumatate a acestui an (de exemplu, majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, incepand cu 1 iulie 2024, sau o noua crestere a pensiilor incepand cu luna septembrie 2024), echipa de economisti RoEM considera ca vestile mai putin favorabile vin din sectorul companiilor.

"Datele statistice sugereaza ca firmele nu reusesc sa valorifice pe deplin cresterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piata locala. Astfel, cererea crescuta este acoperita in principal prin importuri, ceea ce are un impact mai putin favorabil si indirect asupra economiei Romaniei. Acest fenomen este reflectat si de contributia negativa a componentei exporturilor nete la PIB-ul Romaniei in primele doua trimestre ale anului. Chiar daca investitiile, in special cele in infrastructura si cele finantate din fonduri europene, adauga un plus la evolutia economiei, ele reusesc doar sa mentina cresterea PIB-ului pe un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest", spune Levente Szasz.

 

 

In ceea ce priveste sectorul productiei, situatia este similara, considera echipa de economisti RoEM: toate sectoarele activitatii economice aduc contributii modeste, iar in unele cazuri chiar negative la evolutia PIB-ului Romaniei din acest an.

"Agricultura a fost grav afectata de seceta din aceasta vara, in special in ceea ce priveste culturile de porumb, iar acest impact se va resimti in indicatorii economici din a doua jumatate a anului. Industria continua sa urmeze trendul negativ al perioadei post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al Romaniei. Constructiile sunt sprijinite pe moment de investitiile guvernamentale, dar sectorul rezidential arata semne de slabiciune, ceea ce prevesteste o contributie mai redusa a acestui sector la cresterea PIB-ului, fata de contributia mult mai insemnata adusa anul trecut. Sectorul serviciilor, care a jucat un rol esential in revenirea economica post-pandemie, a adus doar o contributie minima in prima jumatate a anului 2024. Problemele din sectorul IT reprezinta un exemplu elocvent in acest sens, iar tendintele negative par sa persiste si in perioada urmatoare”, arata analiza economistilor RoEM.