S-au implinot 82 de ani de la cel mai puternic cutremur din secolul XX, din data de 10 noiembrie 1940, de 7,7 grade, respectiv de la primul semnal de alarma cu privire la vulnerabilitatea seismica a cladirilor inalte de beton armat din Romania. Cu acest prilej, dar mai ales in contextul celui mai recent cutremur resimtit in Romania pe 3 noiembrie, Storia.ro - platforma de imobiliare cu cele mai multe anunturi din piata, impreuna cu Asociatia pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise) readuc in atentia publica importanta cunoasterii informatiilor esentiale despre riscul seismic, dar si perceptia oamenilor despre cutremure, printr-un studiu relevant la nivel national. Studiul a fost realizat pe platformele Storia.ro si OLX, in perioada 4-9 noiembrie 2022 si a colectat 1576 de raspunsuri.

 

Intrebati de cate ori a fost mai mic cutremurul de pe 3 noiembrie 2022 (Mg 5,4) fata de cel din 10 noiembrie 1940 (Mg 7,7), peste 80% dintre respondentii studiului nu au raspuns corect sau au declarat ca nu stiu. Desi cel mai popular raspuns a fost ca diferenta este de 2,3 ori, expertii spun ca diferenta reala e de 2818 ori.

Explicatia? Magnitudinea cutremurelor se masoara pe o scara logaritmica, astfel incat diferenta la fiecare grad in plus reprezinta o crestere de 32 de ori a energiei eliberata. Fara cunoasterea acestui lucru, putem tinde sa subestimam forta unui cutremur cu adevarat puternic (de peste 7,0 grade), cand il comparam cu unul mic, de 5,0-6,0 grade, precum cel din 3 noiembrie 2022, conform informatiilor Re:Rise.

 

52% dintre respondentii studiului declara ca au luat in considerare riscul seismic al cladirii in care s-au mutat, preponderent cei din regiunile extracarpatice (Bucuresti-Ilfov, Dobrogea, Moldova, Muntenia si Oltenia).

Intrebati daca sunt de parere ca afirmatia „Cutremurele mici detensioneaza placile tectonice” este adevarata sau falsa, 76% dintre respondenti au raspuns afirmativ. Un cutremur inseamna detensionarea pe moment a unei cantitati de energie, insa aceste cantitati de energie sunt atat de variate cu fiecare cutremur in amploare si specificitati incat nu pot fi un indiciu cu privire la miscari seismice viitoare.

Desi 55% dintre respondenti considera ca seismele mici reduc sansele aparitiei unui cutremur mare, in realitate acesta este un mit, crezut de asemenea preponderent de cei cu varste peste 45 de ani. In realitate, cantitatea de energie dintr-un cutremur major este mult prea mare pentru a fi eliberata prin cutremure mici. Ar fi nevoie de 126.000 de cutremure de 4,0 grade, pe care abia le simtim, pentru a elibera energia unui cutremur de tipul celui din 1977. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de 3 astfel de cutremure mici in fiecare zi, zi de zi, timp de 115 ani, pentru a elibera aceasta energie.

O evaluare corecta facuta de mai mult de 66% dintre respondenti este cea a numarului de cladiri cu risc de colaps la urmatorul cutremur major - peste 2.000 dintre cele expertizate tehnic. Bucurestiul este si capitala europeana care prezinta cel mai mare risc seismic, cu cladiri extrem de vulnerabile la cutremur. In prezent, pe lista Primariei, deci doar a cladirilor expertizate, figureaza peste 2000 de imobile foarte vulnerabile la urmatorul cutremur, incluse in categoriile Risc Seismic grad I, Risc Seismic grad II si in categoriile de urgenta conform vechii legi din anii ’90 - U1, U2 si U3 - care ar fi incadrate la Risc Seismic I in proportie covarsitoare in cazul unei re-expertizari.

 

In eventualitatea producerii unui cutremur major, este bine sa urmam toti pasii prezentati mai jos, desi, conform studiului, doar 15% dintre respondenti au considerat ca toate masurile prezentate mai sunt corecte in cazul unui seism.

1. Sa ne adapostim intr-un loc sigur: langa un perete interior sau sub o masa solida

(varianta aleasa de 84% dintre respondentii studiului)

2. Sa ne departam de ferestre, pereti exteriori ai cladirii sau obiecte suspendate

(varianta aleasa de 66% dintre respondentii studiului)

3. Daca suntem acasa, sa ne luam aproape kit-ul de urgenta, pentru a-l avea cat mai la indemana

(varianta aleasa de 52% dintre respondentii studiului)

4. Sa ne linistim cu exercitiul 3-3-3: inspiram pentru 3 secunde, tinem aerul in piept 3 secunde, expiram pentru 3 secunde, apoi repetam.

(varianta aleasa de 29% dintre respondentii studiului)

5. Sa apelam la schema Drop-Cover-Hold si sa asteptam pana inceteaza miscarea seismica.

(varianta aleasa de 26% dintre respondentii studiului).