Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania (AAECR), infiintata in anul 2004, a desfasurat de-a lungul a doua decenii o paleta larga de activitati, de la pregatirea viitorilor auditori si a celor deja atestati, la colaborari cu comisii din cadrul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, parteneriate cu Inspectoratul de Stat in Constructii si colaborari cu Parlamentul Romaniei. Prof. univ. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin, presedintele AAECR, isi exprima ingrijorarea fata de efectele negative si necontrolabile ale unor articole din nou promulgata Lege 238, care modifica Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, articole in disonanta clara cu recenta directiva europeana 2024/1275/EU publicata in Jurnalul UE pe 8 mai 2024.

"Am participat la mai multe discutii si dezbateri cu doamna deputat Oana Marciana Ozmen, initiatoarea acestei legi, dar putine aspecte au fost luate in considerare, iar forma finala a legii a ramas o necunoscuta pentru expertii tehnici din domeniu pana la promulgare. Ca si in cazul precedentei actualizari a Legii 372, apar modificari surpriza direct la votul din Camera Deputatilor si apoi direct in Monitorul Oficial. Ramanem cu gustul amar al unor activitati de forma si al unor decizii care dau peste cap piata imobiliara, de la cladiri noi pana la renovari de cladiri existente. Suntem campioni la rateuri care ne costa pe toti", a precizat prof. univ. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin.

 

Art. 1(2): A se citi in DEX ce este reabilitarea pentru a se intelege ca este o readucere la o stare initiala. Toate documentele europene vorbesc de renovare/ modernizare, noi vrem sa fim consecventi in greseala unei exprimari, avand totusi pretentia ca ne dorim mai mult decat o readucere la standardele vechi de performanta in sectorul construit.

Art. 3 (2) si in multe alte locuri. Denumirea de "apa calda menajera" s-a inlocuit demult cu una valabila si la cladiri nerezidentiale, si anume, "apa calda de consum".

Art. 3(15) defineste in mod cu totul incorect cladirea cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB), definitie care nu se stie de unde isi are originea si ce grupuri de interese serveste. Conditiile (i) si (ii), pentru care nu este clar daca sunt de tipul "sau-sau" sau "si-si", conduc la urmatoarele intrebari:

- Este obligatorie racordarea la o retea? Unde este amplasata reteaua? Trece ea prin infrastructura SEN? Ce certificat de garantie de origine poate separa energia regenerabila in mixul de resurse din SEN in drumul catre consumator? Certificatele de garantii de origine sunt pentru producatori, in cadrul SEN, si nu pentru relatia cu consumatorul, exceptie facand alimentarea consumatorului prin retea distincta directa. Si cand se schimba furnizorul, schimbam certificatul de performanta energetica? Altfel spus, o cladire care produce local si consuma 50-100% energie regenerabila nu este nZEB. Dar o cladire care nu are productie locala de energie regenerabila, dar ii spune furnizorul ca are el garantii de origine 100% energie verde, este nZEB? Atunci nu se mai fac interventii asupra cladirii si se investeste doar la producatorii si furnizorii de energie. Si cum ramane cu textul definitiei care precizeaza nevoia de un consum energetic redus al cladirii?

Pentru ca nu poti defini performanta energetica a unei cladiri intr-o atat de stransa legatura cu resursele energetice ale furnizorului. Aici trebuie un echilibru la nivel de strategie nationala, care sa implice simultan consumatorul si producatorul de energie. Limba romana, cu atat mai putin pregatirea tehnica, nu ne da un raspuns clar in cazul acestei definitii. In oricare varianta, auditorii energetici sunt pusi la zid de o confuzie totala care va genera raspunsuri si atitudini diferite in toata tara. 

 

 

Art. 3(22^1) si Art. 10: Raportul de conformare nZEB cum se poate elabora la nivel de proiect cand nu se cunoaste furnizorul cladirii (nu exista contract de furnizare cu certitudine!)? vezi Art. 17(4). Si ba este elaborat de auditor energetic gradul I, ba include si studiul de fezabilitate pentru solutii alternative. Ba studiul il face proiectantul dupa raportul auditorului, ba studiul este numai pentru sisteme pe surse de energie regenerabile, ba include printre altele si alimentarea centralizata, ba este numai pentru cladiri noi, ba si pentru cele existente. O inconsecventa care poate fi interpretata oricum in piata.

Art. 5(2): Instalatia de climatizare poate incalzi spatiul si atunci face parte din punctul b), sau poate raci spatiul si se numeste instalatie de racire (cum de altfel apare corect la Art. 13(1)).

Art. 7(1): lipsesc cladirile de cultura recomandate repetat de catre MDLPA la semnalele din piata, care ar trebui abordate distinct. Modificarea legii 372 era o oportunitate pentru aceasta corectie.

Art. 23(3): Cum se elibereaza un certificat de performanta energetica la o cladire neterminata si fara contracte de furnizare utilitati?? In lumina definitiei din aceasta lege!

Articolul II: Ce nu s-a facut in 20 de ani, se va face in 180 de zile? Certificarea intregului fond construit de cladiri? Vreo 22500 pe zi in tara, vreo 15-20/zi de fiecare auditor energetic atestat (cei activi sunt si mai putini). Este posibil? Cu toate amenzile imense prevazute, nu este posibil. In aceste conditii consideram imperios necesara revizuirea legii 238/2024 cat mai curand.

"Ni se pare greu de conceput ca piata romaneasca va accepta aceste balbaieli legislative si mai greu de crezut ca se va accepta acest demers la Comisia Europeana.

Va asiguram de tot sprijinul nostru, de toata experienta acumulata in zeci de ani de activitate universitara stiintifica dar si institutionala si de piata desfasurata intr-o comunitate de experti activi si daruiti muncii lor, sub orice forma de colaborare voluntara", conchide prof. univ. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin, președinte AAECR.