Restantele la plata generate de firmele din Romania, aflate in insolventa, au ajuns la 42,6 miliarde de lei, in 2021, ceea ce inseamna 53% din totalul problemelor la plata din intreaga economie, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de specialitate, directorul adjunct al Directiei Stabilitate Financiara din Banca Nationala a Romaniei (BNR), Florian Neagu.

"Gestionarea procesului de insolventa e foarte importanta, pentru ca restantele pe care le genereaza la plata firmele in insolventa sunt importante, desi ca numar acestea prezinta o mica minoritate ca volum de probleme la plata in economie. Cifrele sunt considerabile si in crestere. De exemplu, daca acum zece ani restantele la plata generate de firmele in insolventa reprezentau 29 de miliarde de lei, la sfarsitul anului 2021 ajung la 42,6 miliarde de lei, ceea ce inseamna 53% din totalul problemelor la plata din intreaga economie. Acelasi mesaj si pentru sectorul bancar: firmele care sunt in insolventa au o pondere redusa in totalul creditelor acordate de banci, undeva la 2%, dar cand ne uitam la ponderea in totalul creditelor neperformante cifra e de 20%. In foarte multe tari sunt asa-numitele firme 'zombi', care reusesc sa mai supravietuiasca prin diverse solutii in economie. Daca tragi linie, efectele nefavorabile pe care le genereaza sunt semnificativ mai mari decat efectele favorabile acestei supravietuiri", a spus Neagu.

Oficialul BNR a punctat, totodata, faptul ca, in Romania, companiile in insolventa aveau, la nivelul anului 2022, capitaluri proprii negative in valoare de 55 miliarde de lei.

"Firmele care sunt in insolventa au capitaluri proprii negative, am calculat noi pentru anul 2022, de 55 miliarde de lei, ceea ce inseamna ca aceste firme ar trebui sa aduca 55 de miliarde de lei doar pentru a respecta cerinta minima legala privind capitalizarea, care nici macar nu este mare, de 200 de lei, neschimbata din 1991. Prin urmare, ca sa te ajute ceilalti creditori, cred ca primul mesaj este sa arati ca poti sa te ajuti tu, sa crezi in continuare in firma si macar sa o capitalizezi la nivelul minim solicitat de lege. In 2018, Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudentiala a recomandat autoritatilor sa revizuiasca legislatia privind insolventa. Acum, in contextul Directivei europene, asteptarile sunt ca acea revizuire sa capete mai multa putere. De asemenea, anul trecut, acelasi comitet a recomandat sa se demareze, impreuna cu mediul universitar si cu autoritati, societatile de profil, o campanie de constientizare in randul antreprenorilor. Banii pe care actionarii ar trebui sa-i aduca in firma pentru ca nivelul de capital sa ajunga la valoarea minima reglementata este cam cat toate fondurile pe care noi ne asteptam sa le luam pe culoarul PNRR. E vorba de multe zeci de miliarde de euro si numarul de firme in aceasta situatie nu este mic. Cam o treime din toate companiile care sunt active in Romania sunt in aceasta situatie, adica nu respecta prevederile minime din Legea 31 privind nivelul de capitalizare", a subliniat Florian Neagu.

Conform datelor prezentate de directorul BNR, numarul de insolvente inregistrat la nivel national a scazut, in ultimii cinci ani, pana la 32.000.

"Desi Uniunea Europeana s-a confruntat in ultimul deceniu cu numeroase crize importante, unele chiar suprapuse de la criza COVID, criza energiei, razboiul din prezent, numarul de insolvente la nivelul statelor membre s-a mentinut la valori decente, rezonabile, autoritatile avand un rol important in a sprijini economia. Daca ne uitam la cifrele aferente Romaniei, numarul de insolvente, in ultimii 7-8 ani, se mentine scazut. Nu sunt convins ca acesta este un mesaj bun, pentru ca insolventa are rolul de a reimprospata economia, de a scoate facil firmele care nu mai sunt viabile si de a face loc in analizele de sanatate financiara ale companiilor din Romania. Stocul numarului de insolvente in Romania, in ultimii ani cinci ani, este de la aproape 40.000 la sfarsitul anului 2017, la vreo 32.000, anul acesta. Care sunt firmele care intra in insolventa ? Uitandu-ne pe o fereastra mai lunga, de un deceniu, nu este ceva care sa produca surprize. Sunt firmele care actioneaza in special in domeniul serviciilor, care nu presupun un nivel de cunoastere prea ridicat. Conform statisticilor europene, sunt grupate companiile de comert, transporturi, depozitare", a precizat Neagu.

Acesta a adaugat ca, in timp ce firmele de stat si cele cu capital strain si-au imbunatatit, in ultimii ani, partea de capitalizare, companiile cu capital autohton cunosc o deteriorare, "ceea ce, din nou, este un semnal de alarma, intrucat, pentru a avea o crestere economica robusta si un ciclu financiar adecvat, este nevoie ca toate cele trei tipuri de categorii de firme de care am spus sa aiba o evolutie echilibrata in valoarea adaugata".

"Prin urmare, posibil sa fie necesare solutii pentru a sprijini firmele cu capital autohton, astfel incat rolul lor in cadrul economiei si sistemului financiar sa se consolideze", a punctat Florian Neagu.

Potrivit Registrului Comertului, numarul companiilor din Romania care au intrat in insolventa, in 2022, a crescut cu 8,2%, pana la 6.649 de companii, cu 16,8% peste minimumul istoric atins in 2020, de 5.694 de companii.

In acelasi timp, numarul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% fata de 2021, la 15.700 de entitati, iar radierile si dizolvarile s-au majorat cu 14,6%, la 112.959 de companii.

Publicatia Bursa, in parteneriat cu Institutul National de Pregatire a Practicienilor in Insolventa (INPPI), a organizat, miercuri, conferinta "Codul insolventei". Pentru informatii suplimentare, click aici!