O decizie care sa vizeze salariul minim trebuie sa tina cont de o serie de premise existente in prezent in economia romaneasca.

1. Exista o serie de angajamente asumate de Romania in ceea ce priveste salariul minim:

Romania a ratificat atat Conventia nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, in special in ce priveste tarile in curs de dezvoltare, cat si Carta Sociala Europeana revizuita:

Art 3 din Conventia OIM 131/1970 prevede:

”Elementele care se iau in considerare pentru a determina nivelul salariilor minime vor cuprinde, pe masura posibilitatilor, si tinandu-se seama de practica si conditiile nationale, urmatoarele:

a) nevoile lucratorilor si ale familiilor lor fata de nivelul general al salariilor in tara, costul vietii, prestatiile de securitate sociala si nivelurile de trai ale altor grupuri sociale;

b) factorii de ordin economic, inclusiv cerintele dezvoltarii economice, productivitatea si interesul care exista pentru a realiza si a mentine un inalt nivel de folosire a fortei de munca.”

Articolul 4 din Carta Sociala Europeana revizuita, ratificata de Romania, prevede:

”In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului la o salarizare echitabila, partile se angajeaza:

1. sa recunoasca dreptul lucratorilor la o salarizare suficienta, care sa le asigure acestora, precum si familiilor lor un nivel de trai decent;”

Ultimul raport elaborat de Comitetul pentru Drepturi Sociale in 2018, in monitorizarea art 4 din Carta Sociala Europeana, in ceea ce priveste situatia din Romania concluziona: ”Comitetul decide ca situatia in Romania nu este conforma cu art 4§1 din Carta in ceea ce priveste nivelul salariului minim care nu este suficient pentru a asigura un nivel de trai decent.”

2. In cadrul Semestrului European s-a cerut in mod constant in ultimii ani introducerea unui mecanism pentru stabilirea salariului minim pe tara, astfel incat partenerii sociali sa poata exprima puncte de vedere cu privire la impactul acestei masuri.

3. Desi a cunoscut o reducere in ultimii ani, rata saraciei in munca pentru cei cu contracte de munca cu program complet este inca foarte ridicata, 11,2% din salariati cu contract de munca cu timp complet se afla in saracie, de 1,52 ori mai mare decat media europeana. Romania are cel mai ridicat nivel al saraciei in munca din Uniunea Europeana si chiar daca s-a redus in ultimii ani pastreaza relativ acelasi ecart fata de media Uniunii Europene.

4. Pana la 01.01.2022 salariul minim trebuie sa ajunga cel putin 2500 lei, incepand din ianuarie 2023 salariile in sectorul bugetar sunt stabilite prin raportare directa la salariul minim (coeficientii din lege*salariul minim pe economie).

Legea 153/2017 prevede:

Art 12 (2) Incepand cu anul 2023, salariile de baza, soldele de functie/salariile de functie si indemnizatiile de incadrare se stabilesc prin inmultirea coeficientilor prevazuti in anexele nr. I-VIII cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata in vigoare.

Salariile din anexele legii 153 se refera la anul 2022, incepand din 2023 sunt prevazuti coeficienti pentru stabilirea salariilor. Orice incadrare a personalului nou incepand din anul 2023, in conditiile mentinerii salariului minim sub 2500 ar insemna aparitia unor noi cazuri de inechitati si inegalitati in sectorul public.

In acest moment sunt legati direct de salariul minim tot ce intra in anexa IX functii de demnitate publica:

- Presedintele Romaniei,

- Toti membrii Parlamentului,

- Guvernul: Prim Ministru, Ministri, viceprim-ministri, secretar de stat, subsecretar de stat,

- Academia Romana: Presedinte, Vicepresedinte si Secretar General,

- Consiliul Legislativ - Presedinte si Presedinte de sectie,

- Avocatul Poporului: Avocatul si Adjunctul Avocatului,

- Curtea de Conturi: Presedinte, Vicepresedinte, Presedintele Autoritatii de Audit, Vicepresedintii autoritatii de audit, consilieri de conturi,

- Secretariatul General al Guvernului - Secretarul General, secretarul general adjunct, consilieri de stat, seful cancelariei primului ministru,

- Administratia prezidentiala - consilieri prezidentiali si consilieri de stat,

- Consiliul Concurentei - Presedinte, Vicepresedinte, consilieri de concurenta,

- Consiliul National al Audiovizualului - Presedinte, Membri,

- Consiliul National pentru Studierea arhivelor Securitatii - Presedinte, Vicepresedinte, Secretar al Consiliului, Membri,

- Autoritatea Electorala Permanenta - Presedinte, Vicepresedinte,

- ANI - Presedinte si Vicepresedinte,

- Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii banilor - Presedinte si Vicepresedinte,

- Oficiul Registrului National de Informatii secrete de stat - director general,

- Institutia Prefectului - Prefect si Subprefect,

- Primari si Viceprimari,

- Conducatorul unitatii pentru toate institutiile aflate in subordinea Guvernului,

- Toti consilierii locali si judeteni care au indemnizatia legata de cea a primarului.

5. In acest moment aprox 1,3 milioane de salariati cu CIM cu timp complet au salariul de incadrare egal cu salariul minim.

6. Resursele de munca au cunoscut o reducere permanenta, doar in 2018 resursele de munca s-au redus cu aprox 194 mii pers.

Intre 2009 si 2018 mai mult de un sfert din populatia Romaniei si-a exprimat intentia de a se stabili in afara tarii daca ar avea aceasta oportunitate. Este cel mai mare % inregistrat vreodata intr-o tara europeana, intentia fiind mai mare in special in cazul tinerilor. Aceasta decizie are legatura cu oportunitatile reduse de ocupare din Romania, in special pentru tinerii cu studii superioare. Calitatea ocuparii din Romania este una dintre principalele cauze ale deciziei de emigrare, 2/3 din emigrantii din Romania au mentionat calitatea ocuparii ca fiind principalul motiv de emigrare. Iar fenomenul nu este unul care s-a stopat, in 2016 6% din intrarile totale de emigranti din tarile OECD proveneau din Romania (OECD, 2019).

7. Productivitatea orara a muncii s-a dublat in perioada 2008 - 2018 (productivitatea orara a crescut de 1,96 ori), in aceeasi perioada costul orar al muncii a avut o evolutie aproape similara (costul orar cu forta de munca a crescut in 10 ani de 2,01 ori).

8. Comisia Nationala de Prognoza estimeaza pentru anul 2020 un castig salarial mediu brut de 5429 lei, respectiv un salariu mediu net de 3.324 lei. In prezent raportul intre salariul minim brut si salariul mediu brut este de 40,3% iar raportul intre salariul minim net si salariul mediu net este de 41,75 %.

9. Pentru a pastra cel putin raportul intre salariul minim net si salariul mediu net existent in 2019 - salariul minim net ar trebui sa fie in 2020 cel putin 1.388 lei, respectiv 2.307 lei in valoare bruta. Pentru anul 2021 salariul minim net ar trebui sa fie 1490, respectiv 2.488 lei brut.

Insa, pentru a respecta angajamentele internationale asumate raportul ar trebui sa creasca, astfel incat sa se apropie de 50%

10. Sarcina fiscala pentru salariul minim este mult prea ridicata, diferenta sarcinii fiscale pentru salariul minim si salariul mediu este nesemnificativa (39,28% fata de 38,8%).

Stabilirea unui calendar de crestere a salariului minim, astfel incat sa respectam angajamentele asumate prin ratificarea conventiei OIM si a Cartei Sociale Europene revizuite,

Revizuirea politicii fiscale pentru salariul minim, astfel incat efortul angajatorilor sa fie sprijinit de o politica fiscala adecvata.

Pregatirea unui mecanism pentru implicarea partenerilor sociali in stabilirea salariului minim.

Clarificarea evolutiei in Parlament a OUG 79/2017, act normativ blocat in acest moment in Camera Deputatilor. Prin asa-zisul transferul sarcinii fiscale integral in sarcina lucratorului acest act normativ a bulversat complet atat politicile salariale dar in special sistemul de securitate sociala.

Revizuirea legaturilor directe intre salariul minim si alte elemente din politica salariala si politica sociala.

Revizuirea legislatiei dialogului social pentru a stimula negocierile colective, ca mecanism de reglare a comprimarii grilelor salariale, ca efect al salariului minim.