Agenda Constructiilor
Miercuri, 05 Octombrie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - CIA: Sub 1% dintre companiile din Romania inteleg implicatiile Fake News in business
CIA: Sub 1% dintre companiile din Romania inteleg implicatiile Fake News in business
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de AG&F 04 Iul 2022 11:14
Nivelul crescut al concurentei, interesele economice si politice ale statelor, rezultate in imixtiuni in politica altora si nevoia de castiguri financiare sunt principalele motive pentru cresterea fenomenului de dezinformare. Companiile targetate, in lipsa unor protocoale de contracarare a campaniilor de Fake News, risca pierderi financiare si reputationale iremediabile, in multe dintre cazuri.
La nivel mondial, dezinformarea cauzeaza pierderi financiare de aproximativ 78 de miliarde de dolari anual, iar aproape 90% dintre investitori considera fenomenul ca risc major, potrivit unui studiu realizat de firma de securitate cibernetica CHEQ din Israel si Universitatea din Baltimore.
Cu toate acestea, in Romania, constientizarea acestui fenomen in randul factorilor de decizie din companii este foarte redusa. In prezent, sub 1% dintre companiile din Romania iau in serios fenomenul Fake News si au implementate proceduri pe care sa le urmeze in cazul in care sunt tinta unor astfel de campanii, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicata mediului de afaceri.
„In prezent, este o epidemie de stiri false care face tot mai multe victime. Astfel, dezinformarea s-a insinuat treptat si ca potentiala strategie a mediului privat, care, in goana dupa profit sau consolidarea pozitiei pe piata, utilizeaza acest instrument pentru afectarea reputatiei unor concurenti, influentarea valorii de piata a unor companii listate la bursa sau ca tactica de negociere in tranzactii, fuziuni sau preluari ostile”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.
Astfel, dezinformarea este o componenta elitista a mecanismului de inselare a persoanelor si a intereselor companiilor care poate fi tratata in cadrul procesului de mitigare a riscului de frauda.
In acest sens, conform unui studiu al Asociatiei pentru Prevenirea si Combaterea Fraudelor din Romania, realizat in anul 2021, in randul companiilor din Romania, cu privire la constientizarea riscului general de frauda, doar 2 companii din 10 au declarat ca folosesc serviciile unor specialisti pentru a redacta proceduri de prevenire a fraudelor, insa axandu-se doar pe elemente de baza: cunoasterea partenerului de afaceri, efectuare plati, cadouri primite de la terti etc.
 
Ce impact are fenomenul Fake News indreptat asupra companiilor
Campaniile de dezinformare au strategii bine definite, cu tinte si obiective de atins, utilizand mijloace de diseminare eficiente, care trimit mesaje de impact ce raman impregnate in mentalul colectiv pentru o buna perioada de timp. De asemenea, „Fake News” a luat amploare si ca o consecinta a evolutiei tehnologiei, a multitudinii canalelor de comunicare sau de diseminare a unor informatii (reale sau nu), precum si a tendintei unora de a consuma stiri de o calitate din ce in ce mai slaba (junk news).
In SUA, o simpla campanie de intoxicare a publicului cu stiri false despre produsele unui anumit brand a dus la scaderea actiunilor companiei respective si a generat un scandal de presa, in momentul in care compania era pregatita pentru o fuziune.
Intr-un caz similar, in Romania, in urma cu cativa ani, imaginea unei banci a fost afectata dupa ce, pe piata, au aparut zvonuri potrivit carora aceasta nu dispune de numerar, oamenii luand cu asalt bancomatele/ghiseele pentru a-si retrage sumele din conturile curente sau depozite.
Pe Bursa din SUA, o schema simpla de „pump and dump” cu ajutorul Fake News a generat pierderi semnificative, dar si castiguri pentru autorii unor stiri false despre o companie listata.
In 2019, o banca din Marea Britanie a suferit o scadere cu 11% a actiunilor, din cauza viralizarii unor mesaje pe platformele de comunicare WhatsApp si Twitter, mesaje false, referitoare la lichiditatile bancii si la alte probleme financiare.
De asemenea, avand in vedere laxitatea pietei nereglementate crypto, o stire recenta, referitoare la o posibila schema „pump & dump” descrie actiunea unui businessman influent din SUA, de promovare a uneia dintre monedele virtuale prin simple anunturi referitoare la o potentiala achizitie, neurmate de achizitia propriu-zisa. Aceasta actiune a generat o crestere valorica importanta a monedei respective, fiind urmata de o prabusire in perioada imediat urmatoare.
 
Ce pot face companiile pentru a limita efectele unei campanii de Fake News
Acestea sunt doar cateva exemple care arata amploarea acestui fenomen si a consecintelor dezinformarii. In acest context, potrivit specialistilor Corporate Intelligence Agency, corporatiile ar trebui sa-si identifice vulnerabilitatile, sa evalueze care ar fi consecintele si care sunt punctele cel mai probabil sa fie afectate prin raspandirea de informatii false. Ulterior, dupa parcurgerea acestor etape, companiile au nevoie de o strategie de raspuns pentru a le face mai putin vulnerabile la fenomen.
In functie de domeniu, risc si expunere, este necesar sa existe, la nivelul fiecarei corporatii, un mecanism intern sau extern capabil sa raspunda rapid acestui tip de amenintare, intr-o perioada de maxim o ora de la momentul in care atacul Fake News a avut loc, precum si sa gestioneze comunicarea viitoare, in vederea minimizarii riscurilor si expunerii pe subiectele in cauza. Implementarea unui plan real de reactie ce presupune o coordonare competenta si exemplara, este una dintre putinele variante castigatoare.
 
Ghid de identificare a surselor de informatii veridice:
- Daca o informatie pare exagerata, nereala sau „e prea frumos sa fie adevarata”, verificarea acesteia ar trebui sa fie facuta inca din cel putin 3 surse sau chiar sa implice solicitarea unor puncte de vedere oficiale;
- De cele mai multe ori, canalele de comunicare oficiale ar trebui sa fie generatorul principal de informatii, precum si sursa companiilor de informare. In acest sens, un model ar putea fi urmatorul: daca nu dorim sa cumparam produse contrafacute, de ce am vrea sa consumam stiri „contrafacute” de cineva pentru a-si atinge scopul?;
- Atunci cand anumite informatii nu pot fi verificate, este important sa nu contribuim la raspandirea informatiei si sa devenim, in mod involuntar, coautori sau complici ai dezinformarii. Daca informatia provine dintr-o anumita tara/zona, cunoscuta pentru acest gen de stiri, este evident ca acea informatie trebuie verificata suplimentar.
„Ignorarea fenomenului Fake News pentru motivul ca noua nu ni se poate intampla asa ceva este o atitudine la fel de paguboasa precum cea avuta in fata fraudei din corporatii. Fake News este tot o forma de frauda, la adresa societatii in care traim, dar si a corporatiilor care se confrunta cu noi amenintari, asimetrice, specifice imersiei in digitalizare si a evolutiei tehnologiei”, adauga Gabriel Zgunea.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
TERAPLASTALLBIMAUTODESKVideoConfAC-iul
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
SEPTEMBRIE
2022!
 
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
strabag nivel 1
BMI_Icopal
FRONTALE
Ubitech
Acvatot 2019
ERBASU CONSTRUCT
hilti
CELCO 2020
leviatan
MAKITA
viarom
rigips
CONCEPT STRUCTURE
leviatan

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
ef-de-n
AICPS_30
econet
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere