Valoarea totala estimata a licitatiilor publice anulate prin decizii ale Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), formulate in urma unor contestatii, a cumulat, anul trecut, 99,38 milioane de euro (aproape 490 de milioane de lei), iar cea a procedurilor de atribuire in cazul carora s-au dispus masuri de remediere a depasit 4,8 miliarde euro (23,75 miliarde lei). O comparatie cu anul precedent arata ca in anul 2021 valoarea totala estimata a procedurilor de atribuire in care Consiliul a admis contestatiile si dispus anularea unor proceduri de achizitie publica a scazut cu 78,65%, in vreme ce valoarea totala estimata a procedurilor de atribuire in care Consiliul a admis contestatiile si a dispus remedierea procedurilor a crescut cu 10,67%.

Anul trecut, CNSC a inregistrat un numar de 3.426 de contestatii formulate de operatorii economici (+15,1% fata de nivelul din 2020), din care 675 (19,7% din total) au vizat documentatii de atribuire, iar 2.451 (80,3%) au fost indreptate impotriva rezultatului procedurii de atribuire.

"Din punct de vedere valoric, in anul 2021, valoarea totala estimata a procedurilor de atribuire in care CNSC a pronuntat decizii de admitere a contestatiilor formulate de operatorii economici a fost 24,23 miliarde lei (echivalent a 4,92 miliarde euro), in vreme ce valoarea totala estimata a procedurilor in care CNSC a emis decizii de respingere a contestatiilor a atins pragul de 53 miliarde lei (echivalent 10,78 miliarde euro). Se observa ca desi numarul contestatiilor, al deciziilor si al incheierilor a fost net superior in anul 2021 in comparatie cu anul precedent, totusi din cauza pandemiei de Covid-19 – care a “inghetat economia” - valoarea totala estimata a procedurilor de atribuire in care CNSC a pronuntat decizii de respingere a contestatiilor formulate de operatorii economici a scazut cu 11,31% comparativ cu anul precedent. Insa valoarea totala estimata a procedurilor de atribuire in care institutia noastra a pronuntat decizii de admitere a contestatiilor formulate de operatorii economici a crescut cu 2,05% (488,73 milioane de lei, echivalent a 99,32 milioane de euro), in timp ce valoarea totala estimata a procedurilor in care s-au pronuntat decizii de respingere a contestatiilor formulate de operatorii economici a scazut cu 16,32% (10,35 miliarde lei, echivalent a 2,1 miliarde euro)", conform raportului anual al CNSC.

 

Datele oficiale furnizate de Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) arata ca in anul 2021, in cadrul platformei de comunicare utilizata in procesul de atribuire a contractelor de achizitie publica au fost initiate un numar de 29.440 de proceduri de atribuire prin anunturi si invitatii de participare, acestea avand o valoare totala estimata de 34,6 miliarde euro (160 miliarde lei). Comparativ cu anul 2020, cand in SEAP au fost initiate 28.595 proceduri de atribuire prin anunturi de participare si anunturi de participare simplificate, se observa ca in anul 2021 numarul procedurilor de atribuire a crescut cu 845 (2,95%), insa pe fondul blocarii economiei din cauza pandemiei de Covid-19 valoarea totala estimata a procedurilor initiate s-a diminuat cu 7,5 milioane de lei (echivalent a 1,52 milioane de euro).

Comparativ cu anul 2019, anterior pandemiei Covid-19, cand in SEAP au fost publicate 35.051 proceduri de atribuire prin anunturi de participare si anunturi de participare simplificate, avand o valoare totala estimata de 196,63 miliarde lei (41,44 miliarde euro), in 2021 valoarea procedurilor initiate a scazut cu peste 36,6 miliarde lei, in vreme ce numarul acestora s-a diminuat cu 5.611. Cu toate acestea, comparativ cu anul 2019, numarul contestatiilor formulate de operatorii economici la CNSC in 2021 a crescut cu 22,22% (623 contestatii).

Datele oficiale comunicate de SEAP arata ca, la finele anului 2021, din totalul de 29.440 de proceduri initiate pe platforma, un numar de 5.780 de proceduri (19,63%) figurau ca fiind anulate (fie de autoritatile contractante, fie in instantele de contencios administrativ, fie prin decizia CNSC), 60 de proceduri figurau ca fiind suspendate (0,2%), 7.289 se aflau in derulare (24,76%), iar 16.311 au fost atribuite (55,40%).

 

Pe parcursul anului 2021, din totalul de 2.906 decizii emise de completele de solutionare a contestatiilor din cadrul CNSC, un numar de 683 au fost atacate cu plangere (23,50%). Urmare a plangerilor formulate la Curtile de Apel competente, 95 de decizii emise de Consiliu au fost desfiintate/ modificate/ anulate in tot (3,26% din totalul deciziilor emise de Consiliu), 89 au fost desfiintate/ modificate/ anulate in parte (3,06% din totalul deciziilor emise de Consiliu), iar 499 au ramas definitive si irevocabile in forma emisa de institutie. Astfel, datele oficiale arata ca pe parcursul anului 2021, din cele 2.906 decizii pronuntate de Consiliu, un numar de 2.722 decizii (93,66%) au ramas definitive si irevocabile in forma emisa de acesta.

Evidentele statistice din ultimii zece ani de activitate a CNSC demonstreaza ca procentul deciziilor modificate/ desfiintate/ anulate in parte sau in tot de Curtile de Apel ca urmare a plangerilor formulate s-a mentinut extrem de redus in comparatie cu procentul deciziilor ramase definitive si irevocabile pronuntate de acesta, la un procent de sub 3%. "Daca insumam deciziile emise de CNSC de la infiintarea sa pana la sfarsitul anului 2021, vom observa ca din cele 65.231 decizii pronuntate de institutia noastra pe parcursul perioadei mentionate, numai 2,43% dintre acestea, adica 1.586 decizii, au fost modificate/ desfiintate/ anulate in tot si in parte de Curtile de Apel competente. Rezulta, astfel, ca in intervalul septembrie 2006 - decembrie 2021, numarul total al deciziilor ramase definitive dupa atacarea lor cu plangere la Curtile de Apel competente a fost de 63.645, ceea ce insemna ca un procent de 97,57% din totalul deciziilor pronuntate au ramas in forma emisa de Consiliu", subliniaza reprezentantii CNSC.

 

Anul 2022 va reprezenta pentru Consiliul National de Solutionare o adevarata provocare, in contextul prognozarii cresterii numarului de contestatii ca urmare a aprobarii Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), instrument financiar in urma caruia Romania va primi 29,18 miliarde euro. Conform propunerii de Regulament, 70% din granturi urmeaza sa fie angajate pana la finalul anului 2022, alocarea fiind orientata catre investitii si reforme cu impact real si de durata in vederea redresarii sustenabile si pentru ameliorarea rezilientei economice si sociale care sa contribuie la indeplinirea obiectivului de schimbari climatice in proportie de 37% si la realizarea obiectivului de digitalizare in proportie de 20%.

"Tinand cont de faptul de faptul ca la nivel mondial se manifesta o acuta criza economica, batalia pentru banul public va fi una acerba, fiind astfel de asteptat ca o data cu derularea efectiva a PNRR sa se inregistreze o cresterea semnificativa a numarului de contestatii formulate la Consiliu, in special in domenii precum transport (dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente retelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului si siguranta rutiera, modernizarea si reinnoirea infrastructurii feroviare), sanatate (dezvoltarea infrastructurii prespitalicesti si spitalicesti publice), energie (dezvoltarea de noi capacitati de productie de energie electrica din surse regenerabile si a infrastructurii de distributie a gazelor din surse regenerabile), educatie (construirea, echiparea, operationalizarea a 110 crese, asigurarea infrastructurii universitare) si transformare digitala. Asa dupa cum mentionam in capitolele anterioare, atragem atentia ca eventualele blocaje care ar putea contribui la cresterea numarului de contestatii formulate de operatorii economici vor fi generate de faptul ca multe dintre autoritatile publice angrenate in derulare proiectelor incluse in PNRR nu dispun de profesionisti in domeniul achizitiilor publice, si, din nefericire, in multe cazuri, fondurile publice sunt gestionate defectuos si netransparent - fapt ce genereaza o lipsa de incredere a operatorilor economici in sistemul de achizitii publice autohtone, de multe ori catalogat ca fiind unul «polarizat» politic", subliniaza Florentina Dragan, presedintele CNSC.

O alta problema care ar putea genera un val crescut de contestatii ar putea avea legatura cu faptul ca de foarte multe ori autoritatile contractante subestimeaza etapa de planificare a procesului si dovedesc o lipsa de flexibilitate, acestea abordand deseori intr-un mod rigid si strict formal legislatia fara a acorda o atentia deosebita bunelor practici, principiilor egalitatii de tratament si transparentei, eficientei investitiei ori eventualelor conflicte de interese.

"Din experienta acumulata de Consiliu, exista riscul ca majorarea numarului de contestatii sa aiba la baza si faptul ca multe autoritati contractante refuza deseori sa puna in aplicare, in mod corect si concret, deciziile pronuntate de CNSC. Nu in ultimul rand, atragem atentia asupra faptului ca pentru cresterea absorbtiei fondurilor europene prevazute in PNRR si a evitarii blocajelor generate de contestatii trebuie avuta in vederea o stabilitate si o flexibilizare a legislatiei in domeniul achizitiilor, modificari mai mult decat necesare, menite a conduce la cresterea gradului de predictibilitate a sistemului de achizitii publice, la consoliderea practicii unitare in solutionarea contestatiilor pe cale administrativ-jurisdictionala si judiciara, dar mai ales la cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene", subliniaza reprezentanta CNSC.