Comisia Europeana a publicat un nou raport de evaluare a Directivei 2003/96/CE privind impozitarea produselor energetice si a electricitatii, mentionand ca, dupa mai bine de 15 ani de la implementarea Directivei, cadrul de impozitare existent a pierdut pasul cu dezvoltarea din sectorul energetic.

In sens larg, Directiva evaluata de catre Comisia Europeana stabileste regulile pentru impozitarea produselor energetice utilizate drept combustibil pentru incalzire ori carburant si pe cele pentru impozitarea electricitatii. Impozitarea se realizeaza in sfera accizelor, iar Directiva stabileste nivelul minim al acestora.

Prevederile neclare ori incomplete din Directiva privind impozitarea produselor energetice si a electricitatii, codurile tarifare neactualizate si nivelul minim al accizelor ce nu a mai fost actualizat constituie principalele probleme identificate de Comisia Europeana in cel mai recent raport pe tema Directivei 2003/96/CE.

Desi initial aceasta Directiva si-a atins obiectivul de a asigura o functionare corecta si concurentiala a pietei energetice, Comisia Europeana subliniaza ca astazi aceasta nu isi mai atinge obiectivul dorit. In latura fiscala, cauzele identificate de Comisie pentru care Directiva ”nu mai tine pasul” cu industria sunt neindexarea nivelului minim al accizelor si utilizarea divergenta a scutirilor de accize de catre statele membre UE.

Nivelul minim al accizelor aplicabile produselor energetice si electricitatii este doar unul formal, raportul Comisiei aratand ca majoritatea statelor membre aplica taxe semnificativ mai mari decat minimul stabilit prin Directiva, care, astfel, devine fara efect. Cat priveste scutirile de accize, Comisia atrage atentia ca acestea nu sunt corelate cu politicile energetice cu privire la stimularea eficientei energetice si reducerea emisiilor.

Comisia Europeana mai atrage atentia si asupra prevederilor neclare ori incomplete din cadrul Directivei care au condus la interpretari diferite ale statelor membre si la numeroase cazuri judecate la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in vederea obtinerii unei interpretari.

Spre exemplu, CJEU a clarificat prin decizia in cauza C 90/17 ca producatorul de energie electrica Turbogas - Produtora Energetica SA are si calitatea de ”distribuitor” pentru energia electrica produsa pentru uz propriu si beneficiaza de scutire de la plata taxelor pentru respectiva cantitate consumata pentru uz propriu.

In Romania, cazuistica CJUE in domeniul accizelor ramane mai in umbra, nefiind analizata in cadrul inspectiilor fiscale (desi obligatorie si direct aplicabila) si nici implementata in cuprinsul Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (in contrast cu legislatia de TVA care este mult mai rapid aliniata la interpretarile CJUE).

In contextul legislatiei actuale, cum bine a fost evaluata de catre Comisia Europeana, sarcina contribuabililor de conformare cu prevederi fiscale neactualizate, neclare si ramase in urma evolutiei sectorului energetic, devine mai impovaratoare.