Investitiile continua in majoritatea sectoarelor de activitate, iar transformarea si adaptarea permanenta la noile realitati raman prioritatile in business, in trimestrul al IV-lea al anului 2021, au concluzionat participantii la Forumul de Business Romania.

New Economy Agenda. Evenimentul a fost co-organizat de 8 asociatii de business, care reprezinta unii dintre cei mai mari contributori in PIB-ul Romaniei: AHK Romania – Camera de Comert Romano-Germana, ANIS – Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, Asociatia Romana pentru Smart City, ARILOG – Asociatia Romana de Logistica, CRE – Centrul Roman al Energiei, HORA – Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania, Camera de Comert Eleno-Eomana si Bucharest Real Estate Club.

- Germania ramane cel mai mare partener comercial al Romaniei, schimburile comerciale insumand 30,9 miliarde euro in 2020. Volumul schimburilor comerciale in primele 6 luni ale anului 2021 intre cele doua tari a fost de 16,4 miliarde euro (+20,5%). „Pana la sfarsitul anului 2021 ne asteptam ca cifrele sa creasca chiar peste nivelul celor din 2019 (circa 32 miliarde euro),” estimeaza AHK.

- Andreas Lier, presedintele AHK Romania, a adresat tema sustenabilitatii, in contextul Acordului Verde European (Green Deal), care are ca scop transformarea economiei europene intr-una neutra din punctul de vedere al impactului asupra mediului pana in anul 2050. ”Acordul verde cuprinde o agenda politica care acopera multe domenii, de la neutralitatea carbonului, la economia circulara, mobilitatea inteligenta si multe altele. Este nevoie de o politica industriala puternica si de un cadru de reglementare pentru ca Acordul Verde al UE sa fie un succes”, spune Andreas Lier, presedinte AHK Romania.

- Pandemia continua sa aiba un impact puternic asupra companiilor, in special in ce priveste lanturile de aprovizionare. 81% dintre companiile intervievate in cadrul unui sondaj AHK raporteaza cresteri de preturi sau dificultati de aprovizionare. Cu peste 550 de companii membre, AHK este cea mai mare Camera de Comert bilaterala din Romania si este reprezentanta oficiala a economiei germane in Romania.

- Fluctuatiile si evolutiile din domeniul energetic – precum scumpirea pretului gazelor sau energiei electrice – vor pune presiune atat la nivelul companiilor din economie, unitatilor de productie, cat si asupra nivelului de trai al consumatorului final, atrag atentia reprezentantii Centrului Roman al Energiei (CRE).

- Taxarea emisiilor de CO2 de catre UE determina presiunea de crestere a pretului energiei si incurajeaza in acelasi timp noile investitii in tehnologii regenerabile. Acest mecanism poate deveni problematic pentru statele unde profitabilitatea din economie este marginala, asa cum este si cazul Romaniei. Solutiile pentru tara noastra pot veni din 2 mari directii: sustinerea unor scheme de suport in ceea ce priveste eficienta energetica pentru companii si consumatorii industriali si gestionarea reducerii saraciei energetice coroborata cu compensarea consumatorilor vulnerabili.

- In domeniul de Real Estate, investitiile continua. Marii jucatori se adapteaza noilor tendinte sanitare, integreaza tehnologia, isi diversifica portofoliile si se pregatesc de etapa post-pandemica, conform Bucharest Real Estate Club.

- IMMOFINANZ continua investitiile curente atat pe segmentul de office (modernizarea cladirii Bucharest Financial Plaza si transformarea acesteia intr-o cladire emblematica myhive, cu spatii de inalta calitate si cu nivel de certificare a constructiei pentru dezvoltare durabila Gold, precum si demararea procesului de transformare a cladirii Victoria Park tot intr-o proprietate myhive), cat si pe cel de retail (unde are in lucru un proces complex de refurbishment al centrului comercial VIVO! Baia-Mare, pe o suprafata de 10.000 mp, ce va fi finalizat in Q4 2021).

- Dupa finalizarea preluarii cladirilor Campus 6.2 si Campus 6.3 de la Skanska, fondul austriac S IMMO lucreaza la un nou proiect boutique de birouri – Dorobanti Office Building (5.000 mp). Proiectele mixte, ce inglobeaza functiuni si facilitati multiple sunt marile castigatoare in urma pandemiei. AFI intentioneaza sa dezvolte un nou proiect in proximitatea AFI Cotroceni, cu 3 functiuni: apartamente pentru inchiriat, birouri si spatii de retail. Vastint are in plan o noua faza (birouri & retail) a proiectului mixt de la Timpuri Noi.

- Tehnologia si aportul jucatorilor din IT & C vor accelera economia locala. Acest segment a continuat sa creasca atat in ceea ce priveste veniturile, cat si ca numar de angajati, in ciuda impredictibilitatii fiscale si politice care domina peisajul local. Pentru ca acest sector sa-si mentina acelasi ritm de crestere, ANIS recomada continuarea investitiilor si initiativelor publice si private in domenii strategice precum educatia si inovatia, menite sa sustina dezvoltarea pe termen mediu si lung a industriei de software si servicii pe plan local. Prin sustinerea adoptarii digitalizarii, sectorul poate ajunge la o pondere de 10% din PIB, fata de 5,7%, conform studiului ANIS lansat in decembrie 2019. ANIS este singura Asociatie Patronala romaneasca a Industriei de Software si Servicii. Cele peste 160 de companii membre ANIS reprezinta aproximativ 66% din totalul industriei IT romanesti si angajeaza aproximativ 42% din forta de munca din domeniul IT.

- Din punctul de vedere al impactului pandemiei asupra angajatorilor si angajatilor din IT&C, retentia personalului, satisfactia angajatilor si productivitatea au fost cele mai afectate in urma fenomenului “Work From Home”, in procente de 13%, 24% si respectiv 19%, conform unui sondaj realizat de ANIS in randul companiilor din IT&C.

- Asociatia Romana pentru Smart City prioritizeaza strategia de ”smart community” a Romaniei pe baza feed-back-ului privind nevoile comunitatilor locale.

- „Avem in lucru proiecte macro privind digitalizarea si transformarea digitala, proiecte de Smart City si Smart Village dar, mai ales proiectele de dezvoltare a comunitatilor in raport cu oportunitatile oferite de PNRR”, declara Eduard Dumitrascu, Presedintele Asociatiei Romane pentru Smart City.

- In Romania exista cumulat peste 860 de initiative smart city. Avem si cateva proiecte relevante in smart village - Sadu, Selimbar, Luncavita - , dar si mai multe alte zeci de proiecte care dezvolta aceste comunitati rurale, aflate in proximitatea marilor aglomerari urbane, care au inteles rolul de magnet pe care il au centrele urbane si au venit complementar, cu solutii pentru cresterea calitatii vietii, sau pentru dezvoltarea infrastructurii. PNRR este o oportunitate pentru dezvoltarea Romaniei, inclusiv la nivelul comunitatilor rurale, subliniaza reprezentantul Asociatiei Romane pentru Smart City, organizatia industriei Smart City cu peste 270 de membri si parteneri din randul autoritatilor locale, mediului de business, academic si societatii civile.

- Logistica si transporturile raporteaza business constant si profituri in crestere. Companiile din transport si logistica au realizat in 2020 o cifra de afaceri de 2,88 de miliarde euro (comparabila cu cifra de 2,89 miliarde euro in 2019), insa cu profituri in crestere - de la 142,7 milioane de euro in 2019, la 169,2 milioane de euro in 2020, conform datelor publicate de revista Tranzit.

- “Cu toate acestea, cateva provocari majore pun presiune pe domeniul logistic la acest moment: lipsa fortei de munca – nu doar la nivelul lucratorilor si specialistilor, ci si la nivelurile superioare de management; lipsa recunoasterii domeniului de activitate in economia nationala, de aici decurgand si lipsa educatiei atat la nivel de invatamant (nu exista inca o facultate de logistica), cat si la nivel de mentalitate a angajatorilor, care nu investesc in pregatirea personalului,“ subliniaza ARILOG – Asociatia Romana a Logisticienilor, care reuneste peste 100 de companii cu domeniu de activitate in logistica, distributie si domenii adiacente. Ritmul lent al investitiilor publice in infrastructura pune de asemenea presiune pe acest sector, mai apreciaza marii logisticieni.

- Impozitarea diurnei soferilor propusa de ANAF aduce mari provocari transportatorilor, multi dintre ei fiind in risc de faliment; pe 29 septembrie 2021, in Capitala a fost organizat un amplu protest impotriva acestor reglementari precum si a crizei de pe piata RCA si a carantinarii soferilor profesionisti.

- Aportul HORECA la PIB–ul Romaniei este de aproximativ 5,07%, conform Organizatiei Patronale HORA, care sustine proiectele de debirocratizare si reglementarea bacsisului.

- “Principalele 3 provocari ale industriei tin de lipsa de predictibilitate in contextul pandemiei, forta de munca si atractivitatea meseriilor in HORECA, precum si de relatia foarte tensionata intre proprietari si chiriasi”, declara Razvan Crisan, Vicepresedinte HORA si Co-fondator & CEO - Kane Group.

- Portofoliul de investitii elene in Romania a atins cifra de 162 milioane de euro in T4 2021, conform datelor Camerei de Comert Eleno-Romane. Romania se afla pe pozitia a 5-a ca destinatie de investitii straine pentru Grecia, iar aceasta este al 8-lea cel mai mare investitor strain in Romania, cu un procent de 3.8% din totalul investitiilor straine directe.

- Si investitiile elene au continuat, atat in 2020 cat si in 2021. Acestea s-au concentrat in special in sectorul medical dar si in segmentele de retail/wholesale/turism. Printre cele mai recente investitii elene se numara ATENA MEDICAL CENTER – o investitie de 3 milioane de euro. De asemenea, in prima jumatate a anului 2021, Grupul Saracakis - o reprezentanta de utilaje agricole - a inceput sa functioneze pe piata din Romania iar grupul international de management imobiliar Zeus a achizitionat 3 unitati hoteliere in Bucuresti.

- necesitatea predictibilitatii legislative;

- a dialogului cu mediul de business, dincolo de agendele politice (inainte de adoptarea de masuri legislative cu impact in economie);

- accelerarea proceselor de digitalizare si transparenta administrativa la nivelul autoritatilor publice;

- cresterea capacitatii administrative si a afacerilor de atragere a fondurilor europene;

- un focus consistent pe educatie si cresterea unor noi generatii de specialisti (in conditiile unei presiuni din ce in ce mai crescute pe forta de munca locala);

- precum si necesitatea continua de masuri de taxare sustenabila a economiei.