Firma internationala de audit si consultanta Mazars a lansat cea de-a opta editie a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrala si de Est. Acesta centralizeaza modificarile fiscale din 21 de tari si analizeaza tendintele predominante si strategiile de baza in privinta impozitarii. Alaturi de tarile Grupului de la Visegrad , publicatia de anul acesta le include, de asemenea, si pe cele din sud-estul Europei, Rusia, Ucraina si tarile baltice. Studiul din 2020 pune sub lumina reflectoarelor costurile cu forta de munca, impozitele indirecte, impozitul pe profit, precum si problematica preturilor de transfer in pietele analizate.

Impozitele si contributiile pe venituri, precum si impozitele din ocuparea fortei de munca aferente tarilor analizate vor continua sa scada in 2020, insa volumul lor variaza semnificativ de la o piata la alta. Tarile din regiune nu au o abordare uniforma a impozitarii veniturilor: unele utilizeaza un impozit pe venit in cota unica, in timp ce altele au rate progresive de impozitare a veniturilor.

Media regionala a costurilor cu forta de munca pentru angajator reprezinta in total aproximativ 160% din salariile nete. Ponderea angajatorului din impozite si contributii, comparativ cu salariile brute, reprezinta in medie 16%, insa diferenta reala dintre cea mai mica si cea mai mare cifra depaseste 30%. Acest lucru subliniaza, de asemenea, limitarile comparabilitatii sistemelor fiscale individuale.

Analiza impozitelor pentru ocuparea fortei de munca arata, de asemenea, ca tarile din regiune au diferente semnificative in privinta nivelului salariilor. Pana in 2020, a existat o majorare considerabila a salariilor minime calculate in Euro, cea mai importanta majorare fiind in Ucraina. Tot aici, precum si in Romania si Bulgaria, majorarea nivelului salariului mediu in sectorul privat a fost cea mai mare, depasind 30%, insa, pentru a avea o imagine completa, trebuie luat in considerare faptul ca fluctuatiile cursului de schimb pentru monedele nationale ar putea contribui, de asemenea, la aceasta crestere.

In cazul taxelor pe valoarea adaugata, ratele standard medii s-au situat in jurul valorii de 20% in 2020, in aceasta regiune. Ratele obisnuite de TVA de 25% si 27% valabile in Croatia si, respectiv, in Ungaria, sunt, in continuare, deosebit de ridicate; iar scaderea cu 1 punct procentual planificata recent in Croatia nu a fost implementata in 2020.

„Guvernele incearca sa utilizeze tehnologia si instrumentele digitale pentru a lua masuri impotriva evaziunii fiscale. In Ungaria, masura recent introdusa de raportare obligatorie a datelor din facturile online a avut un impact fiscal pozitiv vizibil; prin urmare, putem preconiza extinderea unor solutii similare in regiune.”, a mentionat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria.

Inaintea pandemiei, guvernele si-au planificat veniturile plecand de la cresterea consumului, prin urmare, o atentie sporita a fost acordata taxelor indirecte. „Taxa pe valoarea adaugata a devenit, poate, cea mai semnificativa sursa de venit a bugetele statelor din ultimii ani, iar acest lucru se poate schimba, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie.”, a adaugat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria.

Rata medie a impozitului pe profit este de 16% in pietele analizate. Cu toate acestea, exista o diferenta de peste 20 de puncte procentuale intre minima si maxima cotei impozitului pe profit in regiune. Uniunea Europeana incearca sa limiteze competitia fiscala si sa creeze un cadru comun impozitarii profitului in statele membre. Un instrument important in acest scop il reprezinta actul normativ denumit Directiva impotriva evitarii obligatiilor fiscale (ATAD), cunoscuta oficial ca Directiva (UE) 2016/1164. Majoritatea prevederilor sale trebuie sa fie aplicate de catre statele membre incepand cu 1 ianuarie 2019.

Cu toate acestea, este interesant de observat in ce mod diferitele state membre interpreteaza cadrul prevazut de Directiva. In unele locuri - de exemplu in Ungaria - se aplica cele mai usoare limitari, in timp ce in alte parti reglementarile locale merg dincolo de limitarea prevazuta ca standard minim in ATAD - aceasta a fost modalitatea aleasa de Polonia, de exemplu. Standardizarea normelor offshore (societate straina controlata, SSC) poate fi, de asemenea, atribuita ATAD.

Cu privire la impozitul pe profit, Lituania si Ungaria inca nu percep un impozit cu retinere la sursa pe veniturile de capital, iar Albania a redus semnificativ rata impozitului cu retinere la sursa pe dividende incepand cu 2019. Tot de atunci, impozitarea grupurilor de societati este disponibila in Ungaria, anterior fiind disponibila numai in Austria, Polonia si Bosnia si Hertegovina.

Reglementarile privind preturile de transfer au aparut anterior in sistemele fiscale ale tuturor tarilor, cu exceptia Muntenegrului si a Macedoniei de Nord, iar tara care a introdus cel mai recent obligatia documentatiei a fost Bulgaria. Aceasta obligatie de documentare s-a modificat recent. Obiectivul fundamental al cerintei OCDE de „raportare tara cu tara” (CbCR) este de a promova transparenta prin transmiterea catre autoritati a informatiilor necesare evaluarii riscurilor fiscale.

Majoritatea birourilor Mazars locale care prezinta sistemele fiscale ale tarilor respective au raportat ca autoritatile fiscale acorda o atentie din ce in ce mai mare examinarii aspectelor referitoare la preturile de transfer. „Cu toate acestea, ramane sa aflam care este modul in care noua criza emergenta va transforma nivelurile de profit preconizate in mod rezonabil si/sau in ce masura corporatiile multinationale vor fi nevoite sa intervina in structura lor de preturi si cat de puternic vor contesta autoritatile fiscale nivelurile bazei de impozitare care vor scadea semnificativ sub nivelul celor din anii anteriori”, a mentionat Heléna Csizmadia, Tax Director, Mazars Ungaria.

Un alt element important nou consta in faptul ca, pana in 2020, asa-numitul regulament de impozitare la iesire a aparut in multe tari - inclusiv in Ungaria - aplicandu-se atunci cand o activitate comerciala paraseste tara, daca acest lucru nu este acoperit in alt mod prin reglementarile referitoare la preturile de transfer. In practica, acest lucru inseamna ca o tranzactie poate fi impozitabila daca o companie vinde una sau toate liniile sale de activitate in strainatate sau isi muta activele si conducerea in strainatate.

In ceea ce priveste Romania, constrangerile bugetare si de functionare a institutiilor generate de pandemie au supus sistemul fiscal actual unor tensiuni semnificative, demonstrandu-si limitele in contextul implementarii unui sistem pentru amanarea temporara a obligatiilor fiscale. Totusi, aceasta situatie a creat deja premisele unei dezvoltari a intregului sistem fiscal in sensul transparentizarii activitatii, reducerii birocratiei si a cresterii digitalizarii, a colectarii si a conformarii voluntare.

„Un prim pas a fost facut recent prin implementarea cadrului legal necesar conectarii tuturor caselor de marcat la serverele autoritatilor fiscale si avansarea discutiilor privind utilizarea standardului SAF-T. Acesta din urma se asteapta a fi testat in cadrul unui program pilot pentru contribuabilii mari la inceputul anului viitor. O alta masura luata in contextul dificil actual este reprezentata de acordarea uneii amnistii generale tuturor contribuabililor, anuntand, de altfel, o potentiala intensificare a verificarilor fiscale pentru restul anului 2020.”, a mentionat Lucian Dumitru (foto), Senior Manager, Tax Advisory, Mazars Romania.