In contextul suprapunerii perioadelor de programare 2014-2020 si 2021-2027, precum si a functiilor sistemului de management si control al mecanismului de redresare si rezilienta, respectiv a activitatilor de implementare specifica a propriilor tinte prevazute in PNRR, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, in calitate de coordonator national PNRR, isi adapteaza flexibil structura de personal pentru a putea raspunde acestor provocari.

„In plina criza a preturilor la energie si a provocarilor de la granite, Romania trebuie sa investeasca aproximativ 96 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decat in precedenta perioada de programare. O sansa istorica pe care nu putem sa o ratam! Adaptarea structurii de personal, care ar fi putut fi implementata treptat pana acum, inseamna nu doar operationalizarea obiectivelor asumate institutional in 2021, ci si asigurarea continuitatii autoritatilor de management. Care, conform unui audit intern, deja functioneaza cu o incarcare de 100% a personalului existent, ceea ce duce la intarzieri in implementarea proiectelor initiate de beneficiarii finantarilor europene”, explica ministrul investitiilor si proiectelor europene, Marcel Bolos.

Reorganizarea presupune majorarea treptata a numarului de posturi aferente Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene cu 557 de posturi, din care 130 destinate Mecanismului de Redresare si Rezilienta si 427 de posturi finantate integral din fonduri externe nerambursabile.

Astfel, Directia Generala Programare si Coordonare Sistem va inregistra o reducere de personal de aproximativ -11%, odata cu finalizarea negocierilor purtate cu Comisia Europeana pentru Acordul de Parteneriat si Programele Operationale 2021-2027, in timp ce structura pentru implementarea PNRR, nou infiintata, are prevazute 66 de posturi. In total, cele doua structuri dedicate PNRR (coordonare nationala si implementare reforme si investitii proprii) totalizeaza aproximativ 130 de specialisti pe perioada de derulare a Planului National de Redresare si Rezilienta, pana in 2026.

De asemenea, pentru a fi evitate inevitabilele intarzieri care pot fi generate prin crearea si acreditarea unor noi Autoritati de Management aferente Programelor Operationale 2021-2027, a fost luata decizia strategica de a derula aceste activitati in cadrul actualelor structuri, in paralel cu derularea implementarea proiectelor aflate in derulare, aferente perioadei 2014-2022. Astfel, AM POCU, preluand si activitatea Programului Operational Educatie, are o crestere a structurii de 68%, pana la 194 de experti.

In acest context, structurile orizontale de suport ale Ministerului, precum activitatile economice, achizitii sau juridic, inregistreaza o crestere medie de numai cate noua persoane.

 

Tot luni, 23 mai, ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Marcel Bolos, a anuntat in cadrul „Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR” ca Romania va transmite prima cerere de plata pentru decontarea banilor alocati pentru Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) in data de 31 mai 2022.

Cererea de plata, analizata cu reprezentantii Comisiei Europene la Bruxelles in perioada 10-12 mai, include atat sprijin nerambursabil in valoare de 2.037.146.414 euro, cat si sprijin sub forma de imprumut in valoare de 907.669.494 euro.

„PNRR, respectiv Mecanismul de Redresare si Rezilienta aduce oportunitati probabil unice pentru Romania, tocmai de aceea la nivelul MIPE facem eforturi uriase pentru a ne asigura ca nu intampinam blocaje in procesul de implementare. Subliniez ca aceasta cerere este conditionata de indeplinirea integrala a celor 21 jaloane si tinte aferente trimestrului IV din 2021”, a transmis ministrul Marcel Bolos.

Pentru implementarea PNRR, Romania a incasat deja doua transe de prefinantare in valoare cumulata de aproximativ 3,79 miliarde euro, in decembrie 2021 si in ianuarie 2022. In total, tara noastra beneficiaza de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi in valoare de aprox. 14,24 miliarde euro si imprumuturi in valoare de 14,94 miliarde euro.

 

Crizele care afecteaza Romania post-pandemica, respectiv liberalizarea pretului la energie, carburanti si criza generata de invazia Federatiei Ruse asupra Ucrainei au afectat mediul economic, generand costuri suplimentare si intarzieri semnificative in lantul de aprovizionare. Drept raspuns, Guvernul Romaniei a adoptat OUG 64/2022, in urma unui proces de consultare si acord din partea Executivului european. Astazi a fost aprobata metodologia privind intocmirea actelor aditionale la contractele de achizitie prevazute in respectiva OUG.

Masura de ajustare a preturilor, parte a programului „Sprijin pentru Romania”, ajuta peste 7.000 de proiecte care beneficiaza de mecanismele stabilite prin care sunt decontate din fonduri europene valorile rezultate din cresterea preturilor.

Astfel, se acorda cea de-a doua transa, din fonduri externe nerambursabile, in valoare totala de 3,5 miliarde lei, din pachetul de aproximativ 5,2 miliarde lei dedicat pentru compensarea cresterii preturilor la materialele de constructii. Adoptarea actului normativ va avea un impact intre 0,7 si 1,2 miliarde euro, care sprijina deblocarea santierelor si, implicit, deblocarea economiei nationale.