CNAIR a anuntat primele rezultate dupa modificarea legislatiei achizitiilor publice: emiterea mai multor „certificate constatatoare negative” intermediare pentru intarziere pe diverse proiecte de infrastructura mare autostrazi, drumuri expres, etc.

Totusi, pot fi aceste documente sa fie atacate de societatile fata de care s-au emis? Au societatile cu ce sa se apere sau sunt „la mana autoritatii”?

Inainte de toate, „certificat constatator negativ” nu este denumirea pe care o vom identifica in legislatia achizitiilor publice. Legal, denumirea este cea de „document constatator” prin care se consemneaza indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea obligatiilor contractuale de catre contractanti si, daca este cazul, eventualele prejudicii.

Documentul constatator / certificatul constatator este reglementat de art. 166 din Norme Metodologice din 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (in continuare „Normele Metodologice”). Eliminarea de la viitoare licitatii pe baza unui document constatator negativ se realizeaza in temeiul art. 167 alin. (1). lit. g) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice.

Ca regula, astfel de documente se emit la finalizarea contractului de achizitie publica, insa legislatia achizitiilor publice a fost modificata recent astfel incat sa poata fi emise si pe perioada derularii contractului.

Actualmente, conform noului alin. (52) al art. 166 din Normele Metodologice, legislatia ofera dreptul autoritatii de a emite documente constatatoare intermediare din 90 in 90 de zile de la momentul semnarii contractului. In cadrul acestor documente vor fi consemnate cel putin stadiul contractului si, daca este cazul, eventualele intarzieri/deficiente in implementarea contractului, precum si eventualele daune cauzate din culpa contractantului.

 

Atentie, cuvantul cheie este „pot”. Autoritatea are dreptul sa emita astfel de documente, iar nu obligatia. Obligatia exista doar in cazul documentelor emise la finalizarea contractului, conform art. 166 alin. (1) din Normele Metodologice.

Eliberarea unui astfel de document constatator poate insemna excluderea de la viitoare licitatii publice, motiv pentru care poate prezenta un pericol foarte ridicat. Acest lucru este valabil mai ales pentru societatile care, de principiu, au ca obiect de activitate principal proiectele publice de infrastructura mare.

Ca in cazul oricarui document emis de o autoritate publica, ne putem regasi in situatia unui abuz, o interpretare neconforma a contractului / documentatiei licitatiei sau o greseala sincera din partea autoritatii publice care este necesar a fi corectata pe calea instantei.

Tocmai pentru astfel de situatii, legiuitorul a permis atacarea acestor documente constatatoare negative in conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (in continuare „Legea contenciosului administrativ”). Acestea, bineinteles, au natura unui act administrativ.

Separat de atacarea si anularea acestor documente constatatoare, avand in vedere aplicarea regimului Legii contenciosului administrativ, societatile afectate pot de asemenea sa introduca o cerere de suspendare a efectelor documentului constatator negativ.

Astfel, daca exista:

(i) cazuri vadite de abuz sau de interpretare defectuoasa a contractului care pot fi calificate ca fiind „un caz bine justificat” in sensul art. 14 din Legea contenciosului administrativ; si

(ii) o paguba iminente (de exemplu, excluderea de la o licitatie din cauza respectivului document constatator), o astfel de cerere de suspendare ar putea fi admisa de catre instanta competenta cu consecinta suspendarii efectelor.

 

Suspendarea poate fi solicitata odata cu depunerea actiunii principale in anulare sau, daca urgenta este una foarte ridicata, poate fi ceruta pe cale separata, ca o actiune de sine statatoare, pana la introducerea actiunii principale in anulare.

De exemplu, daca pe 5 iunie 2022 se emite un document constatator negativ, iar pe 25 iunie 2022 societatea ar dori sa participe la o alta licitatie, atunci interesul societatii in ordine temporala este in primul rand sa suspende efectele certificatului, iar ulterior sa il anuleze. Astfel, atentia si resursele se vor indrepta spre pregatirea argumentelor pentru o actiune in suspendarea efectelor documentului constatator, iar ulterior vor fi redirectionate si catre pregatirea argumentelor pentru anularea documentului constatator.

Daca situatia temporala ofera destul spatiu astfel incat sa existe timp pentru pregatirea argumentelor si pentru suspendare, si pentru anulare, atunci cele doua pot fi depuse impreuna.

Astfel de cereri de suspendare (indiferent ca sunt introduse odata cu depunerea actiunii sau separat) se vor judeca de urgenta si cu precadere. Nu in ultimul rand, decizia primei instante va fi una executorie, aplicabila imediat.

In concluzie, societatile vatamate de astfel de certificate negative constatatoare intermediare au posibilitatea sa se apere de posibile greseli / abuzuri ale autoritatilor publice prin:

(i) actiune in anulare impotriva documentului constatator negativ;

(ii) actiune in suspendarea efectelor documentului constatator negativ pana la solutionarea actiunii in anulare.

Producerea de prejudicii economice prin excluderea de la viitoare licitatii poate fi evitata prin aceste mecanisme.