Modificarile aduse Codurilor fiscal si de procedura fiscala prin proiectul de lege votat de Parlament pe 24 noiembrie 2020 vin intr-un moment in care mediul de afaceri are nevoie de un cadru fiscal mai clar si mai modern, pe fondul crizei sanitare care a afectat operatiunile si a generat incertitudine fara precedent. Este vorba de un proiect care include multe propuneri ale mediului de afaceri si a carui ”nastere” nu a fost deloc usoara. Daca ne gandim ca de la initierea proiectului pana la adoptare au trecut aproape trei ani, ne dam seama ca este un termen neobisnuit de mare in conditiile in care schimbarile legislatiei fiscale sunt de obicei rapide, unele chiar peste noapte.

Ca sa ne dam seama mai bine cum evolueaza procesul legislativ, am calculat durata alocata consultarii publice si am constatat ca, incepand din 2017, proiectele de acte normative cu implicatii fiscale au fost adoptate in medie in circa 70 de zile de la lansarea publica.

Cu acest proiect, insa, lucrurile au stat diferit pentru ca mediul de afaceri, prin organizatiile reprezentative din cadrul Coalitiei pentru dezvoltarea Romaniei, a fost puternic implicat si procesul de consultare a fost unul foarte serios. In primavara anului 2018, la invitatia Ministerului de Finante, asociatiile de afaceri au inceput sa lucreze la modificarea Codurilor, preocuparea majora fiind pentru reglarea unor prevederi neconforme cu legislatia si jurisprudenta europeana, ajustarea unor reguli care s-au dovedit greoaie sau impovaratoare, suplimentarea unor beneficii pentru angajati si alinierea cadrului fiscal la principii moderne care sprijina investitiile.

A fost un efort mare pentru a finaliza propunerile cat mai rapid, in speranta ca proiectul va fi aprobat de guvern si inaintat parlamentului in toamna anului 2018. Din pacate, lipsa de predictibilitate cu care ne-am obisnuit de multi ani a ”lovit” din nou si, spre uimirea intregului mediu de afaceri care astepta ca din 2019 sa intre in vigoare prevederile proiectului amplu dezbatut, guvernul a aprobat extrem de repede in locul acestuia, la finalul anului 2018, celebra OUG 114. Evident ca agenda mediului de afaceri a fost deturnata, principala problema fiind remedierea pagubelor cauzate de acest act normativ care a disparut din peisajul fiscal, abia la finalul anului trecut. Insa nici anul 2020 nu a venit cu liniste si stabilitate, ci dimpotriva cu o mare incertitudine sociala si economica, iar prioritatile autoritatilor au fost si inca sunt situatia de sanatate publica si masurile de sprijin rapid pentru economie.

Cu toate acestea, mediul de afaceri a continuat sa sustina proiectul demarat in 2018 care, in cele din urma, a primit votul final in parlament, dand un semnal pozitiv pentru companii si investitori ca vocile lor sunt, totusi, auzite de decidenti. Voi puncta in continuare cele mai importante zece modificari ale Codurilor fiscal si de procedura fiscala adoptate de parlament. In cazul Codului fiscal cele mai de impact noutati sunt:

Datorita consolidarii fiscale, pierderile si profiturile societatilor care formeaza grupul se vor cumula, iar impozitul pe profit se va aplica asupra diferentei pozitive dintre acestea. In acest mod grupurile vor avea posibilitatea sa isi recupereze pierderile fiscale in timp real. Propunerea de consolidare fiscala vine in completarea unui pachet integrat de legislatie specifica grupurilor de societati, care va incuraja si mai mult prezenta holdingurilor in Romania.

Ajustarile pentru deprecierea creantelor devin integral deductibile, fiind eliminat pragul actual de 30%.

Sunt modificate prevederile legislative nationale privind ajustarea bazei de impozitare a TVA, in vederea alinierii cu principiile fundamentale ale Directivei de TVA si jurisprudenta europeana recenta. Potrivit cadrului juridic si fiscal curent, ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate de la debitori persoane fizice nu este posibila. Astfel, modificarea prevede ca in cazul in care contravaloarea totala sau partiala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost incasata de la beneficiarii persoane fizice in termen de 12 luni de la termenul de plata stabilit de parti, ori in lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, baza impozabila de TVA poate fi ajustata. Ajustarea este permisa doar daca s-au luat masuri comerciale pentru recuperarea creantelor de pana la 1000 lei, inclusiv, respectiv ca au fost intreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creantelor mai mari de 1000 lei. Prin urmare, companiile de telecom, utilitati etc au posibilitatea sa recupereze TVA pe care au platit-o bugetului de stat aferenta acestor facturi neincasate.

Persoanele neinregistrate in scopuri de TVA in Romania pot desemna un reprezentant fiscal autorizat care sa indeplineasca obligatiile din perspectiva TVA. Conceptul de reprezentant fiscal autorizat exista de mai multi ani in state membre. Introducerea in legislatia romaneasca reduce costurile de administrare pentru companiile din afara UE (si nu numai), incurajandu-le sa faca importurile de bunuri in UE prin Romania. Putem spune ca acesta va reprezenta inca un pas inainte pentru incurajarea volumului de marfuri tranzitate/transbordate din portul Constanta si nu numai.

Nu se face plata efectiva in vama pentru importurile efectuate de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA daca: au obtinut certificat de amanare de la plata, au realizat importuri din teritorii si state terte, in ultimele 6 luni anterioare lunii in care solicita eliberarea certificatului, cu valoare cumulata de cel putin 50 milioane lei, cu exceptia produselor supuse accizelor armonizate.

Sunt exceptate de la calculul impozitului pe venit si al contributiilor sociale, sumele acordate angajatilor pentru cheltuielile cu utilitatile (electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date) si achizitia mobilierului si echipamente de birou, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care angajatul desfasoara activitate in regim de telemunca, precum si acoperirea de catre angajatori a costurilor cu testarea epidemiologica si/sau vaccinarea angajatilor pentru a impiedica raspandirea bolilor care pun in pericol sanatatea angajatilor si cea publica.

In prezent, regimul fiscal favorabil existent pentru utilizarea masinilor atat in scop de serviciu, cat si personal nu poate fi aplicat de catre entitatile care nu sunt platitoare de impozit pe profit. Noutatea este ca aceste avantaje sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor devin neimpozabile si scutite de contributii sociale si pentru angajatii persoanelor juridice ce aplica regimul de impozitare al microintreprinderilor sau impozitul specific unor activitati. Astfel, angajatii microintreprinderilor care utilizeaza masina societatii si in scop personal nu vor mai datora impozitul pe venit si contributiile sociale pentru acest avantaj, fara a exista o limita, asa cum exista in cazul angajatilor companiilor platitoare de impozit de profit (respectiv 50% limita de deductibilitate).

Se schimba competenta de solutionare a contestatiilor de la ANAF la MFP, structurile de solutionare a contestatiilor existente la nivelul ANAF fiind preluate in cadrul MFP. Prin aceasta modificare solutionarea devine un process autonom si mai obiectiv.

Inspectia fiscala se suspenda pana la finalizarea procedurilor penale derulate in legatura cu tranzactiile controlate. Astfel, nu vor mai fi emise decizii de impunere si, prin urmare, contribuabilii nu vor ramane ca in prezent cu sumele platite o perioada lunga de timp.

Modificarea se impune ca urmare a faptului ca CEDO a criticat Romania pentru ca, prin procedurile in vigoare, a permis ca referitor la acelasi contribuabil si pentru aceeasi situatie de fapt sa se declanseze doua proceduri: o procedura administrativa si o procedura penala.

Organul fiscal isi poate retrage propria decizie de solutionare, la cererea contribuabilului, daca apare un precedent pozitiv (o decizie contrara emisa de CJUE, Comisia centrala fiscala, Inalta Curte de Casatie si Justitie). Reglementarea posibilitatii de reexaminare a deciziei de solutionare a contestatiei in anumite situatii va conduce la incetarea procedurilor judiciare costisitoare atat pentru contribuabili, cat si pentru administratia fiscala, degrevarea instantelor judecatoresti de asemenea litigii si evitarea platii de catre organele fiscale de cheltuieli de judecata, dobanzi sau alte sume in cazul in care se apreciaza ca actul emis nu este in conformitate cu dispozitiile legale.

Pentru a intra in vigoare proiectele urmeaza sa fie promulgate de catre presedinte si publicate in Monitorul Oficial. Adoptarea acestor modificari reprezinta un prim pas pentru imbunatatirea legislatiei fiscale si este de asteptat ca anul viitor sa fie reluate discutiile privind politicile fiscale intr-un context diferit, odata cu incheierea alegerilor si numirea unui nou guvern.